600 de istorici se adună la București pentru Congresul Național al Istoricilor

Cum transformă criza globală istoriografia românească?

Congresul Național al Istoricilor din România, la a cincea ediție, a deschis porțile pe 9 septembrie 2026 la Universitatea din București, adunând aproximativ 600 de cercetători și academicieni. Evenimentul, care se desfășoară sub titlul „Istoriografia secolului XXI: Dezvoltări, Provocări și Oportunități”, are loc în Sala Magna a Facultății de Drept și se prelungeste până sâmbătă.

Organizarea este susținută de Facultatea de Istorie a Universității din București, cu sprijinul Academiei Române, Comitetului Național al Istoricilor și Ministerului Educației și Cercetării, fiind afiliat și Comitetului Internațional pentru Științe Istoria (ICHS).

În cadrul manifestării, personalități de prim rang au subliniat importanța fundamentală a disciplinei istorice și a cercetării aferente într-un peisaj internațional marcat de crize multiple, conflicte armate și transformări socio-politice profunde. Rectorul Universității din București, Profesorul Marian Preda, a accentuat rolul crucial pe care îl joacă istoricii într-o perioadă în care autoritarismul și populismul câștigă teren în numeroase țări.

El a declarat că, într-un context global de criză și schimbări radicale ale realității și societății, misiunea specialiștilor devine din ce în ce mai urgentă. A menționat asaltul autoritarismului la nivel mondial, tendință care promovează și relativizează faptele, adevărul și dovada, în timp ce avansează narative alternative etichetate drept „post-adevăr”. În aceste circumstanțe, a afirmat că este extrem de important să se audă vocea specialiștilor, argumentele lor și discuțiile privind căile de urmat în educație, cercetare și publicare istoriei – fie ea a comunităților, profesiilor, instituțiilor, istoria națională, a românilor, a Europei sau istoria globală.

A apelat, de asemenea, la promovarea adevărului istoric bazat pe dovezi și a emis un avertisment privind riscul ca discursul public să fie dominat de retorică populistă și demagogică.

Profesorul Sorin Costreie, Consilier Prezidențial pentru Educație și Cercetare și coordonatorul Alianței CIVIS la Universitatea din București, a insistat pe necesitatea ca tinerii să înțeleagă trecutul pentru a interpreta corect realitățile prezentului. A oferit ca exemplu nostalgia tot mai mare pentru comunism și atitudinea din ce în ce mai tolerantă față de totalitarism, ambele rezultate din lipsa de cunoaștere a tinerilor despre ceea ce s-a întâmplat de facto.

Academicianul Ioan-Aurel Pop deschide Congresul Național al Istoricilor!

A subliniat că este esențial să-și cunoaștem trecutul pentru a nu repeta greșelile acestuia.

Ministrul interimar al Educației și Cercetării, Profesorul Mihai Dimian, a arătat că rolul istoricilor nu scade, ci devine mai puternic, chiar și într-o vreme când istoria este frecvent utilizată ca instrument geopolitic. A notat că conflictele militare sunt însoțite de dispute privind memoria și interpretările istorice, iar granițele, identitățile, teritoriile și chiar dreptul popoarelor de a-și determina propriul viitor sunt contestate prin invocarea trecutului.

Academicianul Ioan-Aurel Pop, membru al Academiei Române și fost președinte al instituției, a subliniat importanța istoriei ca materie de studiu și a criticat reducerea numărului de ore alocate acesteia în curriculumul școlar.

Salutări de deschidere au fost roste, de asemenea, de Academicianul Wilhelm Danca, Vicepreședinte al Academiei Române; Academicianul Victor Spinei, Președinte al Secției de Științe Istoria din Academie; Profesorul Bogdan Murgescu, Vicerector al Universității din București; și Conferențiarul Matei Gheboianu, Decanul Facultății de Istorie al Universității din București.

Manifestarea reunește 600 de participanți – istorici și cercetători din România, Republica Moldova și străinătate – pentru patru zile de mese rotunde, panouri de discuții și o sesiune dedicată prezentărilor de afișe.