Alexandru Rogobete cere calm în sistemul sanitar și recunoaște subfinanțarea cronică din România

Terapia intensivă suferă cel mai mult!

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a emis miercuri un mesaj clar adresat populației și actorilor din domeniul medical: este necesară o atitudine liniștită, nu o reacție de panica, în fața provocărilor financiare majore ale sectorului. La debutul mandatului său, șeful ministerului a subliniat că, deși indicatorii financiari actuali nu sunt optimi, situația poate fi gestionată fără a se ajunge la scenariile catastrofale temute de mulți.

Contextul european amplifică gravitatea problemei, deoarece sistemul de sănătate din România se numără printre cele mai slab finanțate din spațiul Uniunii Europene. Această poziție defavorabilă limitează drastic capacitatea de a efectua reduceri suplimentare din buget. Deși s-au implementat deja măsuri de eficiență internă, vizând ajustarea programelor terapeutice și a cheltuielilor cu medicamentele, posibilitatea de a mai scoate sume semnificative dintr-un sistem deja săracit de fonduri este minimă.

Așadar, nu mai există marjă de manevră pentru tăieri drastice la nivel macro-financiar.

Ministrul a refuzat să folosească termenul de „moștenire grea” pentru a descrie starea actuală, preferând o abordare obiectivă bazată pe date.

El a insistat asupra importanței transparenței, sugerând că atunci când se fac declarații de natură politică care evită asumarea responsabilităților, este esențial să se examineze din nou cifrele reale.

Datele prezentate arată o lacună critică: Unitatea de Primiri Urgente (UPU) are nevoie de 391 de milioane de lei pentru a susține funcționarea spitalelor locale și a celor din subordinea Ministerului Sănătății până la închiderea exercițiului financiar.

O altă complicație majoră provine din dinamica pieței, nu din deciziile administrative interne. Creșterea prețurilor la combustibili și la energia electrică a provocat o escaladare rapidă a costurilor cu materialele sanitare și medicamentele.

Aceste două factori externi au erodat bugetul disponibil, afectând în mod particular serviciile de ambulanță și unitățile de primire urgențe.

E nevoie urgentă de rectificare bugetară!

Alexandru Rogobete a anunțat inițierea unui audit detaliat la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), care va analiza fiecare program, farmacii, medicamente și sistemele de compensare. Analiza bugetară relevă un dezechilibru structural: bugetul aprobat inițial s-a ridicat la 82 de miliarde de lei, în timp ce necesarul real este de 94 de miliarde.

Diferența, de 11 miliarde de lei, necesită o suplimentare urgentă. Din această sumă, o proporție semnificativă este consumată de concediile medicale neplătite în ultima perioadă. Dacă ne referim strict la zona medicală propriu-zisă – incluzând medicamente, programe specifice și servicii clinice – deficitul scade la aproximativ 3,54 miliarde de lei.

Astfel, aproape jumătate din necesarul total de corectare este reprezentat de datoriile pentru concedii medicale și alte obligații restante.

Situația impune o rectificare bugetară rapidă.

Cele mai mari restanțe se înregistrează la spitalele generale, cu un deficit de 123 de milioane de lei, dar și la medicina de familie și ambulatoriile de specialitate.

Eșecul CNAS de a efectua toate plățile către spitale generează un cerc vicios periculos: unitățile sanitare, nefiind finanțate, nu își pot onora facturile către furnizorii de materiale și echipamente, ceea ce duce la o destabilizare progresivă a întregii lanțuri logistice.

Ministrul a promis că primele fonduri din rectificarea bugetară vor fi destinate exclusiv achitării tuturor datoriei și restanțelor către spitale, pentru a preveni un colaps și mai accentuat al infrastructurii. Această măsură vizează reducerea presiunii financiare imediate asupra unităților de sănătate, proces pe care șeful ministerului speră să îl finalizeze până în săptămâna următoare.

Concluzia principală a intervenției este că reforma în sănătate nu trebuie confundată cu reducerea serviciilor, ci trebuie privită ca un proces de modernizare și eficiență. Aceasta implică respectarea resursei umane și garantarea unui pachet complet de servicii pentru pacienți.

Programele naționale existente, inclusiv cele dedicate combaterii HIV-SIDA și altor afecțiuni specifice, sunt deja calculate pentru a fi integrate în rectificarea bugetară. În prezent, nu există întreruperi în derularea acestor programe, iar stabilizarea situației financiare, odată cu suplimentarea fondurilor, va permite continuarea lor în condiții normale.