Ambasadorul Germaniei la Chișinău, sub tirul criticilor: Neagă identitatea românească a Basarabiei?

Controversă diplomatică la Chișinău

Un val de indignare a cuprins recent opinia publică din Republica Moldova, după ce ambasadorul german la Chișinău, Hubert Knirsch, a făcut declarații controversate. Afirmațiile diplomatului, rostite într-un interviu, au fost interpretate de mulți ca o negare a legăturilor identitare profunde dintre Republica Moldova și România.

Criticile nu au întârziat să apară, atât din partea cetățenilor, cât și a analiștilor politici, care au respins vehement sugestia că majoritatea locuitorilor dintre Prut și Nistru nu ar avea o identitate românească.

Este interesant de observat că Hubert Knirsch are o istorie profesională marcată de prezența sa în Rusia. Potrivit informațiilor publicate de www. cotidianul. md, între 2014 și 2018, ambasadorul a condus Departamentul Politic al Ambasadei Germaniei la Moscova.

Surprinzător, el a revenit în capitala Rusiei între 2022 și 2025, ocupând o poziție similară de coordonare politică.

Cariera ambasadorului: O cheie pentru înțelegere?

Într-un interviu acordat Jurnal TV pe 7 iulie, Knirsch a explicat că această a doua misiune la Moscova a avut loc în contextul invaziei rusești în Ucraina, începută în februarie 2022, și a expulzărilor reciproce de diplomați.

Totuși, ambasadorul nu a lămurit de ce prezența sa în Rusia nu a fost considerată un risc de expulzare de către autoritățile ruse.

În timpul interviului, ambasadorul german a fost provocat să discute despre relația dintre Republica Moldova și România, în special despre ideea că cele două națiuni ar împărtăși o limbă, cultură și credință comună. Knirsch și-a argumentat poziția prin existența îndelungată a unui stat moldovenesc, susținând că „Republica Moldova a existat ca stat, ca Principat al Moldovei, sute de ani înainte ca România să existe ca stat.”

Declarațiile incriminate și reacțiile vehemente

Aceste afirmații au stârnit un val de nemulțumiri, mulți critici argumentând că ele ignoră rolul crucial al Principatului Moldovei în formarea statului român modern.

De asemenea, s-a subliniat că limba română este limba oficială a Republicii Moldova, un fapt confirmat atât de deciziile Curții Constituționale, cât și de modificările legislative recente.

Ambasadorul a insistat că, în viziunea sa, Republica Moldova posedă o identitate distinctă, care ar trebui analizată prin prisma evoluției sale istorice.

Cu toate acestea, News. ro a relatat că aceste declarații au fost interpretate de unii observatori ca o tentativă de a nega identitatea românească a majorității populației din Republica Moldova.