Amenzi de până la 25.000 de lei pentru șefii care refuză digitalizarea

Cine plătește și cât?

Digitalizarea administrației publice din România intră într-o nouă fază, cu măsuri concrete împotriva birocrației. Un proiect de lege, deja aprobat de Senat, impune amenzi substanțiale pentru instituțiile care ignoră normele de simplificare.

Șefii unităților administrativ-teritoriale sau centrale care nu respectă regulile de digitalizare riscă sancțiuni de până la 25.000 de lei. Textul va fi dezbătut și votat acum în Camera Deputaților, camera competentă să adopte actul normativ.

Scopul este clar: să se pună capăt practicilor disfuncționale, precum cererea unor documente pe care statul le deține deja, solicitarea copiilor legalizate sau obligarea cetățenilor să folosească șine pentru dosare.

Deși legislația existentă de peste un deceniu interzice aceste obligații, realitatea din teren arată că cetățenii continuă să fie trimiși de la un ghișeu la altul.

Noul text legislativ încearcă să remedieze această defalcare prin amenzi clare, diferențiate pe trei niveluri, în funcție de gravitatea încălcării și de statutul persoanei implicate. Funcționarii simpli care solicită copii de pe acte emise de alte instituții, cer dosare cu șină, resping documentele electronice valide sau percep taxe nejustificate pentru hârtie se expun la pedepse între 1.000 și 5.000 de lei.

Conducătorii instituțiilor care nu își îndeplinesc obligațiile administrative secundare, cum ar fi publicarea online a formularelor standard sau facilitarea unor canale alternative de plată, vor fi sancționați cu sume cuprinse între 2.000 și 10.000 de lei.

Cine verifică respectarea normelor?

Cea mai severă categorie este rezervată șefilor unităților care neglijă obligațiile strategice legate de dezvoltarea serviciilor publice digitale și a proceselor de informatizare; aceștia riscă pedepse variind de la 5.000 până la 25.000 de lei.

Mecanismul de control al respectării acestor norme va fi preluat de personalul specializat al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR). Verificările se vor desfășura atât din oficiu, cât și ca urmare a sesizărilor directe ale persoanelor prejudiciate. Proiectul include și crearea unui canal electronic dedicat prin care cetățenii pot semala încălcările. Din punct de vedere politic, inițiativa a pornit de la Partidul Național Liberal și a reușit să obțină sprijinul parlamentarilor din AUR, USR și al unor senatori neafiliați, asigurând majoritatea necesară adoptării în prima cameră parlamentară.

Grupurile PSD și UDMR s-au abținut de la vot, fără a bloca textul.

Legislatorii susțin că interdicțiile anterioare s-au dovedit insuficiente deoarece nu existau amenzi contravenționale specifice pentru nerespectarea lor.

Contextul istoric al reglementărilor este relevant: în 2016, s-a introdus regula eliminării copiilor legalizate în administrația centrală, iar în 2023, aceste cerințe au fost extinse și la nivelul autorităților locale.

Până la finalizarea procesului legislativ și intrarea oficială în vigoare a noilor prevederi, amenzile propuse rămân teoretice, nefiind încă aplicabile în practică.