ANAF strânge șurubul la rambursările de TVA! Factura electronică nu mai garantează plata automată

Ce aduce nou Ordinul 1.425/2026?

Factura electronică nu mai garantează automat restituirea TVA-ului, arată noile reglementări introduse de ANAF.

Schimbarea lovește direct în companiile care cer banii înapoi de la stat pentru perioada septembrie - trimestrul III 2026, având termen-limită data de 26 octombrie 2026.

Practic, oricine cere rambursarea pe baza unui decont cu sold negativ – adică atunci când TVA-ul deductibil depășește pe cel colectat – trece acum prin filtre mult mai aspre.

Vestea bună este că persoanele fizice scapă de aceste bătăi de cap, iar controalele nu se vor declanșa automat pentru toată lumea, ci doar în funcție de scorul de risc generat de sistemele Fiscului.

Regulile au fost bătute în cuie prin Ordinul 1.425/2026, publicat în Monitorul Oficial pe 16 octombrie și intrat în vigoare la mijlocul lunii. Totul a pornit de la Ordinul 1.123/2026, conform informațiilor publicate de Playtech. Noul act normativ vine cu 14 scenarii clare în care o rambursare poate fi considerată suspectă.

Ce înseamnă un „șir indian” de riscuri fiscale?

De exemplu, inspectorii verifică acum dacă administratorii sau asociații unei firme au legături cu alte societăți intrate deja pe „lista neagră” a TVA-ului. Mai mult, sistemul ANAF crucează automat datele din e-Factura cu cele din SAF-T. Dacă apar discrepanțe, apar și semnalele de alarmă, iar firmele se pot trezi cu solicitări de clarificări.

Șeful ANAF, Adrian Nica, a explicat că totul se joacă la nivelul de risc din bazele de date. Dacă un contribuabil nu are risc în bazele de date, adică riscul este mic, acesta va primi rambursare de TVA.

Dacă contribuabilul are risc mare, atunci este o problemă, deoarece aceste red flag-uri puse în sistem ridică anumite suspiciuni, a declarat șeful Fiscului.

Ca să fim concreți: dacă o firmă cere înapoi 100 de lei, dar sistemul depistează că 20 de lei vin de la un furnizor de negăsit, asta nu înseamnă direct o ilegalitate. Înseamnă doar că firma trebuie să lămurească situația înainte să vadă banii în cont.

O altă problemă gravă apare atunci când facturile provin de la firme fantomă – adică furnizori care și-au abandonat activitatea sau nu și-au depus declarațiile – iar suma depășește 20% din totalul TVA cerut la rambursare. În acest caz se activează controlul dedicat, iar compania trebuie să demonstreze realitatea tranzacției sau să își ia adio de la bani.

Cum te aperi în fața inspectorilor?

Adrian Nica a dat și exemplul unui transport de 20 de camioane cu cărămidă.

Chiar dacă e-Factura este validă, furnizorul poate fi invizibil în sistemele oficiale. Asta arată clar că simpla prezență a documentului electronic nu mai e o bilet de voie pentru banii de la stat.

Când sistemul dă cu roșu, contribuabilul trebuie să scoată la înaintare dovezi concrete: acte care să arate că marfa a existat, că serviciile au fost prestate sau că relația comercială este pe bune. Verificarea nu se face „lanică” pe toată activitatea firmei, ci punct ochit, punct lovit – doar pe operațiunea care a declanșat alarma.

Trebuie spus că miza este uriașă: Fiscul achită lunar în jur de un miliard de euro pentru rambursări de TVA, potrivit Cronica Presei. Întrebat despre posibile blocaje ale sistemului, șeful ANAF a dat asigurări: „Dacă vor fi anomalii, le vom regla”.

Deconturile depuse deja înainte ca Ordinul 1.425/2026 să intre în vigoare își urmează cursul vechi, pentru a asigura continuitatea. În schimb, pentru raportările lunare și trimestriale viitoare, firmele care vor bani înapoi de la stat trebuie să știe un lucru: transparența totală și actele impecabile nu mai sunt o opțiune, ci singura modalitate de a evita blocarea banilor.