ANAF strictează regulile rambursării TVA: ce riscă companiile
Ce declanșează noua alertă?
ANAF a extins lista de indicatori care semnalizează un risc de rambursare necuvenită a TVA.
Schimbările, valabile pentru deconturile din septembrie și pentru trimestrul III din 2026, adaugă criterii noi legate de creșterea sumelor solicitate, de situația fiscală a acționarilor și administratorilor și de riscurile asociate cu furnizorii.
Experții în contabilitate și fiscalitate avertizează că mai multe companii vor trebui să aștepte finalizarea unei inspecții fiscale anticipate pentru a-și recupera TVA.
Ce spun experții?
În septembrie–octombrie 2026, autoritatea fiscală a publicat două acte normative care ajustează mecanismul de recuperare a taxei pe valoare adăugată.
Structura de bază a procedurii rămâne intactă, dar setul de semnale de risc a fost lărgit. Contribuabilii care încurcă cel puțin un criteriu din lista extinsă vor avea deconturile cu sold negativ soluționate, de regulă, după o verificare fiscală preventivă.
Printre noile motive care declanșează alertă se numără: o creștere bruscă a sumei cerute la rambursare comparativ cu perioadele trecute, prezența în baza de date specială a ANAF a persoanelor care dețin o participație importantă la capitalul social, a administratorilor sau a altor entități controlate de aceștia. Un furnizor care reprezintă o cotă importantă din TVA deductibilă și are o situație fiscală problematică poate declanșa acest risc. Lista completă a criteriilor este mult mai amplă decât cele menționate aici.
Unde e problema cu termenul „semnificativ”?
Nina Chețe, Tax Senior Manager la TPA România, subliniază că, în urma acestor schimbări, se așteaptă o scădere a ponderii rambursărilor supuse controlului ulterior. Mai mulți solicitanti de rambursare se pot încadra într-unul dintre scenariile de risc definite în noua procedură, ceea ce duce la soluționarea soldului negativ abia după o inspecție.
Totuși, expertul precizează că această încadrare nu echivalează automat cu o cerere abuzivă sau necuvenită.
O mare parte din incertitudinea generată de noua metodologie provine din uzul repetat al termenului „semnificativ”, care nu vine însoțit de un prag numeric sau procentual fixat. Această formulare vagă apare în mai multe contexte: la evaluarea participanților la capitalul social, la măsurarea impactului regularizărilor de TVA asupra sumei cerute, la identificarea creșterii sumelor solicitate, la analiza corecțiilor de erori materiale frecvente, la compararea datelor din deconturi cu cele din RO e-Factura sau RO e-Case de marcat, precum și la calculul cotei de TVA deductibilă provenită de la furnizorii cu risc.
Daniela Zar, Partener la TPA România, susține că viitoarele revizuni ale procedurii ar trebui să clarifice modul de evaluare a caracterului „semnificativ” pentru fiecare criteriu. În fiecare caz, ar fi util să fie definite praguri aplicabile, baze de calcul, perioade de referință și termeni de comparație, astfel încât companiile să poată anticipa dacă se încadrează într-o situație de risc.
Cum ar trebui să fie clarificate regulile?
Pentru calculul cotei de TVA deductibilă, ar trebui precizat dacă și cum se include TVA înregistrată prin mecanismul taxării inverse.
Un alt punct critic ține de modul în care se aplică acești indicatori de risc în cadrul mecanismului general de funcționare a TVA.
Procedura include o fișă destinată reconstituirii soldului negativ de TVA, însoțită de instrucțiuni pentru completarea ei pe baza deconturilor succesive. Această componentă operativă necesită o atenție specială, deoarece orice ambiguitate în definirea pragurilor poate afecta direct accesul firmelor la fonduri prin recuperarea taxei.