Autoritatea: PSD primește cea mai mare subvenție de stat în septembrie

PSD a primit peste 5 milioane de lei!

În septembrie, opt partide politice din România au primit subvenții de stat care au ajuns la peste 15,4 milioane de lei, date confirmate de Autoritatea Electorală Permanentă. PSD a fost cel mai bine servit, cu mai mult de 5,1 milioane de lei. AUR a urmat pe locul doi, cu peste 3 milioane de lei, iar PNL a primit aproape 2,8 milioane de lei.

Plățile au fost efectuate pe 9 septembrie, când AEP a transferat suma necesară în conturile partidelor.

Nivelul subvențiilor lunare a rămas stabil în ultimele luni: în iulie și august, fiecare partide a primit exact 15.470.004 lei, iar repartizarea a fost identică. În iunie, suma totală a fost de 15.470.001 lei – doar trei lei mai puțin, o diferență fără semnificație practică.

Pentru anul 2026, bugetul destinat subvențiilor pentru aceste opt partide a fost stabilit la aproximativ 209 de milioane de lei. Aceasta reprezintă o scădere de 10% față de 2025, când au fost alocate 232 de milioane de lei, măsură stabilită printr-o ordonanță de urgență adoptată la sfârșitul anului trecut.

Cum cheltuie partidele cele 15,4 milioane de lei subvenționate de stat?

Conform Legii nr. 334/2006, fondurile sunt distribuite lunar prin bugetul AEP, pe baza unui mecanism: 75% se alocă după rezultatele la alegerile parlamentare, iar 25% după performanțele la alegerile locale, după criterii stabilite de normativ.

Deși mecanismul de atribuire este clar și transparent, modul în care partidele folosesc aceste bani a rămas sub lupă. Organizatii de monitorizare a finanțării politice au semnalat repetat lipsa de transparență în cheltuielile finale.

În august, Expert Forum a publicat o analiză care a arătat că, în primele șapte luni ale 2026, partidele au declarat cheltuieli de aproape 100 de milioane de lei din subvențiile primite. Din această sumă, 26,4 milioane de lei au fost destinate activităților de presă și propagandă.

Organizația a evidențiat, de asemenea, o dificultate semnificativă: identificarea beneficiarilor finali în contractele de achiziție rămâne greu de realizat, ceea ce încetină eforturile de responsabilizare și control.

Această problemă persistă, deși cadrele legale există, iar experții continuă să ceră îmbunătățiri în mecanismele de supraveghere și raportare.