Bahtul thailandez și rupia indoneziana sub presiune din nou, în contextul așteptărilor de majorare a dobânzii de la Fed
Bahtul și rupia ajung la limite? Presiunea Fed zguduie piețele!
Monedele din piețele emergente se pregăiesc pentru noi tulburări, după ce o nouă vală de așteptări privind majorarea dobânzii de la Federal Reserve a zgâriat piețele globale această săptămână. Bahtul thailandez și rupia indoneziană, care deja tranzacționează aproape de minimele lor din ultimele luni față de dolarul american, au fost din nou presați de vânzări, pe măsură ce investitorii își reordonează portofoliile în așteptarea unei poziții mai agresive din partea Washingtonului.
Bahtul a coborât la aproximativ 33,14 pe dolar, aproape de nivelul 33,20 care a acționat ca un podea moale din mijlocul anului 2022, în timp ce rupia a fluturat în jurul valorii de 15.850 pe dolar, nu departate de cel mai slab punct al acestui trimestru. Analiștii spun că aceasta este o reprțiere mai largă a îngângsterii monetar, care prinde mai multe economii din sud-estul Asiei de picioare, mai ales cele cu deficite contului curent semnificative și spațiu limitat pentru creșteri interne ale dobânzii.
Participanții la piață arată spre o serie de factori care conduc la vânzări. Datele mai puternice despre forța muncii din SUA, publicate săptămâna trecută, au consolidat cazul pentru o nouă creștere de 25 puncte de bază chiar și luna viitoare, în timp ce minutele reuniunii de politică a Fed din iunie au sugerat că oficialii sunt împărțiți în privința ritmului viitoarelor măsuri de îngângstare.
Această incertitudine a reînviat „tranzacția carry trade” cu dolarul, în care investitorii împrumuță monede cu randamente scăzute pentru a investi în active cu randamente mai mari din SUA, amplificând astfel curgerile de capital din piețele emergente.
Banca centrală a Thailandeziei a rezistat până acum îngângsterii agresive, menținând dobânda de referință la 1,50% chiar dacă inflația este peste țintă. Politicienii indonezieni, în schimb, au semnalat o abordare prudentă, conștienți că o creștere prea rapidă ar putea duce la o recesiune economică. Ambe țări se confruntă acum cu o alegere delicată: să protejeze creșterea economică fără a permite o scurgere suplimentară de capital.
Dilema cu care se confruntă Bangkok și Jakarta nu se reduce doar la dobânzi.
Având în vedere că rezervele străine sunt întinse și că veniturile din exporturi încă se redescopăr, intervenția directă ar putea să risipească rezervele necesare altor priorități.
Unii economiști regionali susțin că o îngângstare modestă și bine anunțată ar putea cumpăra timp, dacă este însoțită de reforme structurale care să îmbunătățească încrederea investitorilor.
În ciuda acestui lucru, sentimentul pieței rămâne instabil. O coborâre sustenabilă sub niveluri tehnice cheie – bahtul sub 33,30 și rupia sub 16.000 – ar putea declanșa ordine de tip stop-loss și ar forța băncile centrale să acționeze mai hotărât.
Fed-ul lovește din nou? Bahtul și rupia ajung la limite!
Pentru moment, comercianții urmăresc discursurile viitoare ale oficialilor Fed și reuniunile locale de politică pentru a înțelege dacă presiunea se va reduce sau intensifica.
În perspectivă, evoluția acestor monede va depinde în principal de cât de repede îngrijorările legate de creșterea globală vor reduce determinarea Fed. Dacă inflația continuă să se racească și șocurile energetice se reduc, pariurile pe majorarea dobânzii pot pierde din farmec, oferind un ușorări piețelor emergente vulnerabile.
Până atunci, Bangkok și Jakarta se confruntă cu un echilibru delicat: să susțină economiile fără a atrage mai multă scurgere de capital.
Care sunt nivelurile critice pentru baht și rupia?
Următoarea susțină majoră pentru baht este în jurul valorii de 33,30 pe dolar, în timp ce pragul cheie pentru rupia este 16.000. Depășirea acestor niveluri ar putea accelera vânzările și ar declanșa intervenție.
Cum reacționează băncile centrale?
Thailanda și Indonezia consideră creșteri moderate ale dobânzii față de riscul de a afecta creșterea economică. Ambe țări preferă pași conșidenți și o ghidare clară a politicii pentru a nu speria piețele.
Ce ar putea inversa presiunea curentă?
O pauză în îngângstarea Fed, date inflaționale mai blânde sau o revenire a încrederii în risc la nivel global ar reduce curgerea de capital și ar stabiliza monedele regionale.