Balcanii și noua hartă a energiei europene

Cum e evaluată situația energetică de ministrul grec Stavros Papastavrou?

Aceasta este evaluarea făcută de ministrul grec al Energiei și Mediului, Stavros Papastavrou, la conferința intitulată „Energy Transition Summit”, organizată, joi, la Atena de Financial Times șiziarul „Kathimerini”. Potrivit lui Papastavrou, energia are dimensiunea magică de a uni țări care nu au învățat să coopereze.

Nevoia de pragmatism energeticPapastavrou a subliniat, de asemenea, nevoia de pragmatism energetic , deoarece – așa cum a spus el – în ciuda ataşamentului față de tranziția verde, nu putem ignora necesitatea securității energetice, pe care combustibili precum gazul natural o pot asigura.

El a adăugat că Europa abordează tranziția către energia curată de ani de zile dintr-o perspectivă etică, dar aceasta nu este o chestiune de etică. Evident, direcția și obiectivul energiei curate există pentru noi toți.

Iar Grecia, în ciuda a zece ani de criză economică fără precedent, și-a redus emisiile de CO2 cu aproape 50% în ultimii douăzeci de ani.

Așadar, suntem pe deplin dedicați acestui lucru (…).

În același timp, însă, nu putem ignora faptul că natura discontinuă a energiei din surse regenerabile creează un risc pentru securitatea energetică a regiunii, a țării.

Așadar, avem nevoie de energie de bază (baseload energy).

Iar pentru Grecia, aceasta este reprezentată de hidrocarburi , a declarat ministrul grec.

Suntem cu adevărat dedicați tranziției energetice?

Papastavrou și-a exprimat speranța că zona Asopos din Marea Ionică ar putea deveni a treia din Europa care furnizează, dintr-un stat membru al UE, hidrocarburi (adică gaze naturale) pentru mixul energetic al continentului, amintind în același timp de proiectul Neptun din România ( va fi operațional în 2027) și zăcământul Aphrodite din Cipru.

În ceea ce privește sursele regenerabile de energie, el a subliniat că Grecia a înregistrat o creștere rapidă, iar acum peste 50% din electricitate provine din surse regenerabile.

În final, ministrul a vorbit despre necesitatea ca UE să realizeze integrarea și includerea Balcanilor atât în structurile europene în general, cât și în mod special în piața energetică. Toate țările au depus eforturi mari pentru a se armoniza cu reglementările UE (în sectorul energetic). Prin urmare, este complet inacceptabil ca acum, după ce prima țară (Serbia) a ajuns la final, Comisia să spună «ei bine, nu suntem pregătiți să vă evaluăm», a mai spus ministrul grec al energiei.

Bozinovska (Macedonia de Nord): Interconectorul cu Grecia va fi gata în vara anului 2027 Interconectorul de gaze naturale Grecia-Macedonia de Nord (IGNM) ar urma să fie gata în vara anului 2027, conform evaluării ministrului Energiei, Minelor și Resurselor Minerale din Macedonia de Nord, Sanja Bozinovska. Am început construcția interconexiunii cu Grecia anul trecut cu primii 1,2 bcm (miliarde de metri cubi) și se pare că vom ajunge la 2,8.

Partea bună este că aceste conducte vor fi hydrogen-ready (n. d. pregătite să primească şi hidrogen). Avem o comunicare foarte bună cu colegii noștri greci. Cred că până la sfârșitul lunii vom invita reprezentanți ai companiei DESFA să vadă la fața locului cum merg lucrurile. Iar anul viitor, până în iunie sau iulie, plănuim să finalizăm proiectul. Sperăm că anul viitor va fi gata, chiar şi dacă va fi întârziat cu o lună sau două , a mai spus Sanja Bozinovska.

Handanović (Serbia): Întârzierile sunt costisitoareMinistrul Minelor și Energiei din Serbia, Dubravka Đedović Handanović a subliniat necesitatea accelerării proceselor de unificare a pieței energetice, deoarece întârzierile sunt costisitoare, atât pentru Balcani, cât și pentru UE. Peninsula Balcanică nu poate fi izolată de restul Europei.

(…) Trebuie să ne asigurăm că aceste obstacole sunt eliminate.