Bărăganul, o explozie de piste de biciclete: Cum se risipesc banii publici

Banii publici dispar în Bărăgan?

În Bărăgan, o zonă rurală din România, se întâmplă un fenomen paradoxal: primării cu bugete modeste investesc sume uriașe în proiecte, adesea inutile, și apoi cer ajutor financiar de la guvern pentru a le continua. Victor Giosan, consilierul premierului Ilie Bolojan pentru reforma în administrație, trage un semnal de alarmă: investițiile locale nu mai generează suficientă valoare economică.

„Pentru fiecare leu investit, recuperăm acum mai puțin de un leu”, explică Giosan.

El descrie o practică des întâlnită: primarii contractează împrumuturi, apoi, când resursele se epuizează, se împrumută de la Trezorerie, ajungând în cele din urmă într-o situație financiară blocată.

Și ce fac cu acești bani?

„S-a umplut zona rurală din Bărăgan de piste de bicicletă”, Proiecte ambițioase, bugete limitate

Mulți primari, cu bugete anuale sub 2 milioane de lei, demarează proiecte de 10-15 milioane de lei, sperând să obțină finanțare suplimentară de la guvern. Giosan înțelege motivațiile – dorința de a moderniza infrastructura și de a îmbunătăți calitatea vieții – dar insistă asupra necesității unei abordări raționale.

Primăriile românești se îneacă în datorii?

Chiar și investițiile utile trebuie să aibă o logică economică și o eficiență demonstrabilă.

Nu poți construi conducte sau piste de biciclete doar de dragul de a le construi, spune el.

Expertul dă exemple concrete: „Sunt multe locuri în România cu părculețe în care, pe doar 200 de metri pătrați, găsești zeci de bănci și sute de coșuri de gunoi”. Aceste detalii, aparent minore, ilustrează o problemă mai amplă: lipsa de discernământ în alocarea resurselor publice.

Giosan a lucrat anterior în programe de consultanță pentru UE, USAID, Banca Mondială și Consiliul Europei, ajutând țări precum Albania, Serbia, Kosovo, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru și Moldova să își reformeze administrația publică.

În cabinetul premierului Bolojan, Giosan a realizat o analiză care a scos la iveală o realitate alarmantă: peste 80% dintre primăriile cu mai puțin de 2000 de locuitori nu își pot acoperi costurile din venituri proprii, adică din taxe și impozite locale. Aceasta înseamnă că depind în mare măsură de finanțări externe, creând o vulnerabilitate financiară pe termen lung. Situația este cu atât mai gravă cu cât multe dintre aceste primării au contractat deja datorii considerabile.

Giosan avertizează că, dacă nu se schimbă abordarea, banii publici vor continua să fie risipiți în proiecte inutile, iar România nu va reuși să construiască o economie puternică și durabilă. Interviul integral cu fostul consilier al premierului poate fi citit aici.