BNR avertizează: Stabilitatea leului, doar un răgaz temporar
Leul este stabil, dar cât timp va mai dura acest echilibru fragil!
Banca Națională a României (BNR) trage un semnal de alarmă: stabilitatea monedei naționale, de care ne bucurăm acum, este una temporară.
Prim-viceguvernatorul BNR a subliniat, într-un editorial publicat de HotNews, că echilibrul economic actual este fragil și nu poate fi menținut pe termen lung fără intervenții adecvate.
Conceptul de „coincidență divină”, popularizat de economiștii Olivier Blanchard și Jordi Galí în 2007, descrie o situație ideală. Este momentul în care o singură pârghie de politică monetară – rata dobânzii cheie – poate atinge simultan două obiective majore: stabilitatea prețurilor (inflație redusă) și creșterea economică la potențial maxim, cu o piață a muncii echilibrată și o piață a creditului sincronizată.
Această „coincidență” apare, de obicei, când economia este lovită de șocuri pe partea cererii sau a productivității.
Stabilitatea leului, un echilibru fragil: Cât timp va mai dura?
În astfel de scenarii, reducerea inflației la țintă contribuie automat la readucerea producției (PIB) la potențial și la ameliorarea dezechilibrelor din piețele conexe, cum ar fi piața muncii.
Modelul neo-keynesist, cu rigidități de preț, oferă baza teoretică pentru această „coincidență divină”, arătând că deciziile de politică monetară care stabilizează inflația în fața șocurilor de cerere duc și la stabilizarea producției.
Situația se schimbă radical atunci când perturbațiile economice nu provin din partea cererii, ci de pe partea ofertei, cum ar fi șocurile de costuri. Un exemplu recent este creșterea bruscă a prețurilor la energie, care a generat o inflație determinată de costuri.
Într-un astfel de context, banca centrală se confruntă cu o dilemă complexă.
Ea trebuie să evalueze dacă impactul creșterii prețurilor este unul temporar, de „primă rundă”, sau dacă se transformă într-un fenomen persistent, cu tendințe de generalizare și difuzie în spirală.
Riscurile inflației și încetinirea economică
Efectele de „rundă a doua” ale inflației, adică răspândirea presiunilor prețurilor în întreaga economie, contribuie la o încetinire a creșterii economice, o tendință observată și în prezent. Reprezentanții Băncii Centrale Europene au abordat în mod repetat această problemă în declarațiile lor publice din ultimii ani, subliniind dificultatea de a gestiona inflația generată de șocuri de ofertă.
Avertismentul prim-viceguvernatorului BNR, transmis factorilor de decizie politică, subliniază necesitatea unei strategii economice prudente și proactive.
Decidenții responsabili de stabilitatea macroeconomică trebuie să fie conștienți de limitele „coincidenței divine” și să adapteze instrumentele de politică monetară și fiscală la natura specifică a șocurilor economice, pentru a evita dezechilibre prelungite și a asigura o creștere economică durabilă.
Stabilitatea actuală a leului, deși binevenită, este, prin urmare, un moment de respiro care impune o analiză atentă și o pregătire adecvată pentru provocările viitoare.