Călin Georgescu, apărătorul leului cu depozite în euro
Leul, „bastion” doar în discurs?
Călin Georgescu, fost candidat la prezidențiale, a stârnit valuri cu declarațiile sale publice. A militat fervent împotriva adoptării monedei euro, prezentând leul drept un simbol al suveranității naționale și o adevărată „fortăreață” economică.
Renunțarea la leu echivalează cu renunțarea la suveranitate.
Leul transcende statutul de simplă monedă; el reprezintă bastionul nostru, principalul instrument de protejare a economiei, a argumentat Georgescu pe pagina sa de Facebook, pe 4 august, într-o postare care a făcut înconjurul internetului.
Leul, bastionul suveranității sau o iluzie periculoasă?!
Însă, realitatea financiară personală a lui Georgescu, așa cum reiese din documentele depuse în 2024, în timpul campaniei prezidențiale, contrazice flagrant acest discurs. Prima declarație de avere, făcută publică de Biroul Electoral Central în octombrie, dezvăluia două conturi bancare în euro.
Niciun leu în depozite! Aceste sume, deschise în 2021 la OTP Bank (ulterior preluată de Banca Transilvania), totalizau nu mai puțin de 264.000 de euro.
Situația a rămas neschimbată și în a doua declarație de avere, depusă înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale, anulat ulterior de Curtea Constituțională pe 6 decembrie 2024. Tot două conturi în euro, tot niciunul în lei. Singura diferență? Valoarea totală a depozitelor scăzuse la 180.000 de euro.
Leul, bastion sau doar discurs politic, conform lui Georgescu?!
Cu toate acestea, Georgescu și-a încheiat pledoaria de pe Facebook cu un mesaj puternic: „Banii românilor trebuie să servească românilor: păstrăm leul, păstrăm demnitatea de oameni liberi”.
Interesant este că, înainte de a se lansa în cursa prezidențială, Călin Georgescu a beneficiat de finanțări externe, inclusiv fonduri europene de pre-aderare, în calitate de reprezentant al societății civile. O investigație Recorder a scos la iveală că, în 1994, organizația non-guvernamentală Tineretul Ecologist din România, condusă de Georgescu, a accesat fonduri PHARE pentru un proiect de ecologizare a Mării Negre.
Mai mult, în anul următor, aceeași organizație a colaborat cu Fundația Soros pentru o Societate Deschisă, organizând evenimente educaționale. O istorie de colaborare cu entități internaționale, în ciuda discursului său actual axat pe suveranitate națională și independență economică.