Canicula afectează creșterea economică
Totuși, și în acest caz, a fost observat un efect negativ redus al creșterii numărului de zile foarte calde
Creșterea economică este afectată de caniculă, conform Raportului Anual al Băncii Naționale a României. Analiza efectuată de experții băncii centrale a luat în considerare efectele temperaturilor ridicate asupra productivității, producției agricole, sănătății populației și stabilității sociale. Studiul s-a bazat pe un model complex care include variabile de control precum ocuparea forței de muncă, accesul la servicii medicale și precipitațiile, precum și variabila principală - schimbarea temperaturii.
Au fost examinate două grupuri de țări: 27 de state europene și 11 țări din Europa Centrală și de Est, printre care și România. Rezultatele au arătat că o creștere a numărului de zile cu temperaturi extreme are un impact limitat asupra creșterii PIB-ului pe locuitor, de aproximativ -0,02 puncte procentuale pentru fiecare zi suplimentară.
Cu toate acestea, perioadele prelungite de căldură, care depășesc o lună, conduc la o încetinire mai accentuată a creșterii economice, de circa 0,5 puncte procentuale.
În regiunile mai puțin dezvoltate, efectul negativ este mult mai pronunțat, cu o scădere estimată a creșterii PIB-ului pe locuitor de aproximativ 2,2 puncte procentuale.
În cazul unui grup mai restrâns
În cazul unui grup mai restrâns de țări, care au înregistrat o rată medie de creștere a PIB-ului pe locuitor de 5% între 2000 și 2023, nu a fost identificată o legătură semnificativă între temperatură și dinamica PIB-ului pe locuitor.
Totuși, și în acest caz, a fost observat un efect negativ redus al creșterii numărului de zile foarte calde.
România a înregistrat o creștere a temperaturii medii cu 1,1°C între perioada 2000-2004 și 2019-2023. În general, estimările sugerează o relație negativă între evoluția temperaturii și cea a PIB-ului pe locuitor.
Efectele cele mai pronunțate sunt asociate cu episoadele prelungite de căldură extremă, care au un impact negativ semnificativ asupra creșterii economice, în special în regiunile mai puțin dezvoltate.
În același timp, în regiunile cu o pondere mai redusă a agriculturii, efectul estimat este pozitiv, de aproximativ 3 puncte procentuale.