Casele albastre din România: Un proiect inedit le salvează de la uitare
O casă albastră sfidează timpul?
Un restaurator din Sibiu și o cineastă și-au unit forțele într-o inițiativă lăudabilă, menită să păstreze o bucată esențială din farmecul rural românesc. Ștefan Vaida și Diana Iabrașu au pornit un proiect ambițios: să găsească și să protejeze locuințele cu fațade albastre din toată țara.
Interesul lui Ștefan Vaida pentru aceste construcții nu e de ieri, de azi, ci datează de peste două decenii. Își amintește cum, în copilărie, era fascinat de o casă albastră singulară dintr-un sat, care parcă sfida timpul, păstrându-și frumusețea originală. Această imagine l-a inspirat să-și dorească să conserve unicitatea acestor clădiri. Împreună cu doi prieteni, la fel de sensibili la artă, a ajuns să glumească pe seama înființării unei asociații dedicate caselor albastre – o idee care, iată, a devenit realitate.
Deși casele albastre au fost cândva răspândite pe tot teritoriul României, în diferite etape istorice, astăzi ele se regăsesc într-un număr mai mare în sudul Transilvaniei, unde predomină nuanța de ultramarin. Fascinant este că, indiferent de etnie – sași, maghiari, romi sau români – toate comunitățile din Transilvania au adoptat această culoare pentru locuințele lor, chiar dacă în perioade distincte.
Asociația Caselor Albastre: Un viitor luminos
Apariția culorii albastre pe fațadele caselor din Transilvania, Maramureș, Bucovina și Subcarpații Getici, inclusiv în județele Vâlcea, Gorj și Argeș, a fost strâns legată de progresul tehnologic. Producția sintetică a pigmenților albaștri a început în jurul anilor 1790-1800. Ștefan Vaida explică faptul că a durat o vreme până când aceste inovații au ajuns și pe la noi. În prezent, cercetările sunt în plină desfășurare pentru a stabili cu exactitate data primei case zugrăvite în albastru, estimările indicând perioada 1820-1830.
Ștefan Vaida, un expert cu o vastă experiență în conservarea patrimoniului, a creat, alături de Diana Iabrașu, Asociația Caselor Albastre. Scopul acestei organizații este clar: să cartografieze și să salveze de la degradare aceste adevărate bijuterii arhitecturale. În prezent, restauratorul lucrează la o hartă detaliată a caselor albastre din România, un instrument esențial pentru identificarea și protejarea lor.
Amănunte suplimentare despre acest demers inspirator vor fi disponibile în ediția de vineri, 10 iulie, a newsletter-ului „Partea Bună”. Acesta oferă cititorilor ocazia de a descoperi relatări despre oameni, proiecte și concepte care insuflă optimism și speranță în comunitate.