CCR a decis: românii nu pot cere creșteri salariale prin lege

Ce limite a pus Curtea Constituțională inițiativei cetățenești?

Curtea Constituțională a stabilit recent o limită clară pentru dreptul cetățenilor de a propune modificări legislative în domeniul fiscal, declarând că inițiativele poporului nu pot viza direct creșterea salariilor sau acordarea de beneficii financiare suplimentare. Această decizie, publicată joi în Monitorul Oficial, rezultă din analiza unei propuneri legislative prezentate de o coalitie de sindicate din sectorul educațional.

Judecătorii au concluzionat că interdicția constitutională privind „problemele fiscale” acoperă nu doar impozitarea clasică, ci orice dispoziție care generează o creștere semnificativă a cheltuielilor publice, motivând că cetățenii nu dispun de o perspectivă globală asupra veniturilor și bugetului statului pentru a evalua corect sustenabilitatea financiară a unor astfel de măsuri.

Contextul acestei dezbateri juridice provine dintr-o inițiativă legislativă cetățenească înregistrată la începutul anului curent, care a strâns susținerea a 153.532 de români din 12 județe. Sindicatele din învățământ, nemulțumite de politicile de „eficientizare” a cheltuielilor implementate anterior pentru profesori, au depus la Camera Deputați un proiect de lege prin care solicitau majorarea veniturilor personalului didactic, reinstalarea burselor olimpice, plata rapidă a sumelor dobândite în instanță de angajați, precum și acordarea unor prime de instalare și majorarea valorii voucherelor de vacanță.

Inițiatorii, conduși de Simion Hăncescu (FSLI) și Marius Nistor (FSE Spiru Haret), argumentau că deciziile anterioare se bazau pe date strict contabile, ignorând realitatea sistemică și opiniile specialiştilor în ştiinţe educaţionale.

Ei avertizau că măsurile de economisire ale Guvernului vor genera costuri mult mai mari pe termen mediu și lung, afectând calitatea educației, statutul profesional și social al cadrelor didactice, dar și viitorul elevilor, beneficiarii primari ai sistemului.

În conformitate cu prevederile fundamentale ale statului, dreptul de a iniția legi nu este exclusiv al parlamentarilor sau al executivului, ci îi revine și cetățenilor, sub anumite condiții stricte. Pentru ca o propunere să fie validă, aceasta necesită o listă de susținători care să includă minim 100.000 de cetățeni cu drept de vot, provenind din cel puțin un sfert din județele țării, cu o prezență de minim 5.000 de semnături în fiecare dintre aceste unități administrative.

De ce sindicatele din învățământ nu pot propune creșteri salariale?

Totuși, Constituția impune o restricție majoră: inițiativele cetățenești nu pot aborda probleme fiscale, chestiuni de natură internațională, amnistia sau grațierea.

La ședința din 15 iulie, în plen, judecătorii Curții Constituționale au verificat în primul rând aspectele formale, constatând că inițiativa respectă condițiile tehnice legate de numărul de susținători. Ulterior, Curtea a analizat sintagma „probleme fiscale”, considerând-o o formulare generică care necesită o interpretare detaliată.

Prin analiza gramaticală a textului legal, instanța s-a referit la definiția din Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2016, Academia Română – Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan – Al.

Rosetti), unde fiscul este descris ca instrument administrativ al statului, reglementat prin norme juridice, care stabilește și administrează impozitele și taxele datorate de contribuabili, precum și instituția de stat responsabilă cu încasarea și urmărea silită a acestora.

Prin urmare, Curtea a reținut că „problemele fiscale” se referă la impozite, taxe și contribuții destinate bugetului de stat. Mai departe, s-a subliniat că, prin intermediul bugetului public național, statul exercită un control constant asupra constituirii, repartizării și utilizării fondurilor publice. Guvernul rămâne singura autoritate care, în baza articolului 138 alineatul (2) din Legea fundamentală, deține competența constituțională de a elabora proiectul bugetului de stat și de a gestiona resursele financiare ale țării.

Astfel, orice măsură care provoacă o „creștere majoră a cheltuielilor publice” cade sub incidența acestei interdicții, deoarece cetățenii nu pot avea o privire de ansamblu asupra veniturilor și cheltuielilor bugetare pentru a evalua obiectiv sustenabilitatea unor astfel de dispoziții.