Cinema City refuză difuzarea documentarului „NAZA” despre Gaza

Opera a câștigat Premiul Special al Juriului la Veneția!

Rețeaua de cinematografe cu cele mai multe unități din România a decis să nu includă în programul său de proiecție documentarul israelian „NAZA”, o lucrare care pune în lumina reflectoarelor conflictele din Fâșia Gaza. Decizia a fost luată de compania Cinema City, care a comunicat distribuitorului Bad Unicorn că refuzul se datorează unei politici interne bazate pe neutralitate. Filmul, care explorează crimele de război atribuite armatei israeliene în teritoriul guazez, rulează deja în 22 de cinematografe situate în 14 orașe din țara noastră.

Lista oficială de distribuție, publicată de Bad Unicorn, conține alte rețele majore, precum Cineplexx și Happy Cinema, dar absența brandului Cinema City este remarcabilă, acesta fiind considerat liderul pieței.

Conform informațiilor disponibile pe platforma proprie, entitatea legală Cinema City România SRL gestionează 30 de multiplexuri, dotate cu un total de 273 de săli de proiecție și aproximativ 48.378 de locuri pentru spectatori. Distribuitorul filmului, Bad Unicorn SRL, este una dintre cele mai importante companii din sectorul audiovizual românesc. Reprezentanții acestui studio au explicat că au abordat toate structurile de cinema din țară pentru a oferi documentarul publicului larg.

Deși Cinema City nu este singura rețea care a renunțat la proiect, ea a fost una dintre puținele care au furnizat un motiv explicit pentru această alegere.

Comunicatul transmis de la Cinema către distribuitori sublinia faptul că compania se consideră o structură neutră și apolitică, menținându-și imparțialitatea în fața subiectelor și opiniilor vehulate prin producțiile cinematografice. În cazul specific al filmului „Naza”, excluderea sa din ofertă urma să respecte acest principiu, fără ca decizia să fie interpretată ca o poziționare politică sau o judecată asupra temei și mesajului operei.

Această reacție a fost publicată și de pagină de social media „Știri Bazate” pe 8 octombrie, amplificând ecoul discuției în spațiul public.

Într-o declarație acordată redacției HotNews în luna octombrie, reprezentanții industriei distribuției au menționat că diverși parteneri au justificat refuzul prin argumentul că subiectul este considerat „prea politic”. Alți factori din piață au susținut că un documentar independent de acest tip nu prezintă un potențial suficient de încasări pentru a justifica includerea sa în grilă.

Când HotNews a solicitat un punct de vedere oficial de la Cinema City, Raluca Zamfir, reprezentanta acestei agenții, a reiterat mesajul inițial, precizând că Cinema City rămâne o entitate neutră, iar procesul de selecție a filmelor se bazează pe imparțialitate.

Ea a afirmat că neincluziunea documentarului „Naza” nu reflectă o atitudine față de tema tratată și nu are nicio legătură cu structura de acționariat a firmei.

Pentru a demonstra consistența acestei politici, ea a adus ca exemplu și filmul „20 de zile în Mariupol”, care a urmat același destin, nefiind difuzat nici el în rețeaua respectivă.

Documentarul „NAZA” este o producție realizată de publicația britanică The Guardian, avându-l în regie pe doi jurnaliști de investigație israelieni: Yuval Abraham și Rachel Szor.

În anul 2025, acești doi realizatori au fost distinși cu premiul Oscar pentru filmul „No Other Land”, o coproducție israeliano-palestiniană care a ilustrat distrugerea unei comunități din Cisiordanie de către forțele armate israeliene.

„NAZA” e un documentar realizat de The Guardian!

Acțiunea din „NAZA” se desfășoară pe acoperișurile clădirilor din Tel Aviv, locație din care regizorii intervievează 24 de militari israelieni care au luat parte la operațiunile militare desfășurate în Gaza.

Soldații relată despre rolul lor în cadrul atacurilor aeriene israeliene care, începând cu luna octombrie 2023, au provocat decesul a zeci de mii de civili palestinieni din enclavă. Datele oficiale publicate de UNRWA, agenția ONU responsabilă cu ajutorarea refugiaților palestinieni din Orientul Apropiat, indică faptul că în cei trei ani de conflict activ, peste 73.000 de persoane și-au pierdut viața în Fâșia Gaza.

În plus, alte 174.000 de indivizi au fost răniți. Titlul filmului este un acronim care corespunde unei expresii ebraice denumire care înseamnă „daune colaterale”. Creatorii folosesc acest termen pentru a descrie numărul de victime civile pe care armata israeliană (IDF) îl consideră acceptabil în momentul planificării unui bombardament.

În septembrie 2026, opera a primit Premiul Special al Juriului la Festivalul de Cinematografie de la Veneția, fiind saluată cu aplauze prelungite, care au durat 25 de minute. Reacția din interiorul Israelului a fost însă mai rezervată. Liderul executiv Benjamin Netanyahu a solicitat deschiderea unei anchete penale împotriva soldaților înfățișați în documentar, argumentând că aceștia au comis „crime grave împotriva securității statului”. Miki Zohar, șeful Ministerului Culturii, a avertizat că cei doi regizori se pot confrunta cu riscul pierderii cetățeniei, acuzați de trădare a intereselor naționale.

Netanyahu a deținut funcția de premier atât în perioada atacurilor teroriste inițiate de Hamas în octombrie 2023, cât și în fazele ulterioare ale conflictului, când armata a intensificat operațiunile militare. Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare împotriva sa, învinuindu-l, împreună cu regimul pe care îl conduce, de comiterea unor crime împotriva umanității pe teritoriul gazaean.

Din punct de vedere juridic și financiar, structura proprietarilor Cinema City România SRL arată că 90% din acțiuni sunt deținute de entitatea olandeză Cinema City Holding BV, în timp ce restul de 10% aparțin companiei maghiare I.

T. Magyar Cinema KFT.

De la anul 2019, administrarea firmei este asigurată de doi directori care au domiciliul în Israel: Yakov Borover, cetățean israelian, și Guy Rorlich, cetățean polonez.

Performanțele financiare recente ale companiei arată o cifră de afaceri de 353 de milioane de lei înregistrată în 2025, echivalentul a peste 66 de milioane de euro.

Profitul net al entității a fost de 67 de milioane de lei, o sumă care depășește pragul de 12,5 milioane de euro.

Aceste date subliniază dimensiunea semnificativă a jucătorului de pe piața cinematografiei românești, care a ales să se țină la distanță de unul dintre cele mai mediatizate documentare ale momentului.