Consiliul Concurenței abuzează de putere în cazul ROBOR, susțin specialiștii.

Există un exces de putere în decizia Consiliului Concurenței?

Caz ROBOR - Excesul de putere și paradoxul juridic care transferă asupra instituțiilor de credit costurile contradicției statutului 15.07.2026 Rezumatul Marieta AVRAM: Analiza deciziei controversate a Consiliului Concurenței de a sancționa băncile care participă la procedura de defixare a ROBOR relevă, chiar și la nivelul apariției legii, încălcarea principiilor fundamentale ale dreptului național și european. Astfel, decizia penalizează conducerea băncilor în executarea unui mecanism juridic, reglementat și gestionat de B. N. R.

În absența autonomiei efective a băncilor din cadrul de reglementare aplicabil, clasificarea comportamentului drept practică anticoncurențială pare a fi extrem de vulnerabilă din punct de vedere juridic.

O posibilă incompatibilitate între normele B. N. R. și dreptul concurenței a trebuit să fie corectată la nivel de reglementare și instituțional, cu efecte pentru viitor.

Sancţionarea retroactivă a băncilor şi faptul că, în ceea ce priveşte investigaţia anterioară, Consiliul Concurenţei nu este de acord cu propria sa practică, prin care acelaşi mecanism a fost examinat fără a se constata o încălcare, ignoră în mod serios principiul certitudinii juridice şi principiul protecţiei încrederii legitime. Decizia Consiliului nu stabilește existența și amploarea prejudiciului individual pentru consumatori. Astfel de elemente pot fi stabilite numai de instanţă printr-o procedură separată după luarea definitivă a deciziei.

N. R.), ignoră propria practică și afectează principiile fundamentale ale statului de drept.

Sunt legitime preocupările sistemului bancar în acest caz?

Prin Ordinul nr. 1267 din 24 octombrie 2022, președintele Consiliului Concurenței a inițiat o anchetă privind eventuala încălcare a articolului 5 alineatul (1) litera (a) din Legea concurenței nr. 21/1996 republicată, cu modificările și completările ulterioare și a articolului 5 alineatul (1) litera (a).

101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene din 2018 prin: coordonarea valorii ROBOR de către băncile care participă la stabilirea acestei rate de referință în cadrul procedurii de destabilizare, prin schimbul direct de informații comerciale sensibile și prin coordonarea comportamentului competitiv. Prin decizie [1] anunțată public de Consiliul Concurenței la 7 iunie 2026, Consiliul Concurenței a impus celor 10 bănci române implicate în procedura de stabilire a valorii amenzilor ROBOR în valoare totală de 3,73 miliarde lei, având în vedere că și-au coordonat comportamentul în cadrul procedurii de determinare a ROBOR.

Caracterul extrem de ridicat al amenzilor impuse, în contextul discuțiilor istorice despre ROBOR și mecanismul de delimitare a acesteia în conformitate cu normele stabilite de B.

R. precedate de o anchetă prealabilă efectuată de Consiliul Concurenței, care a fost închisă, deoarece nu a existat nicio bază pentru intervenția Consiliului Concurenței, urmată de reforme legislative în domeniul protecției consumatorilor, pe care le-a înlocuit prin Decizia Consiliului European, care s-a bazat pe principiul principiului fundamental, cel puțin deoarece s-a bazat pe legislația națională și pe dreptul național.

Preocupările sistemului financiar-bancar în faţa unei astfel de decizii sunt cu atât mai legitime cu cât, chiar şi fără o analiză a deciziei, chiar şi la nivelul apariţiei legii, interferenţa Consiliului Concurenţei într-o astfel de chestiune tehnică legată de piaţa monetară şi financiară, guvernată de B. N. R. supune această decizie unei suspiciuni serioase de putere excesivă.