Criza profesorilor în 46 de școli din București amenință examenele naționale

Criza profesorilor, ce semnifică această criză?

Criza acută a resursei umane din sistemul educațional bucureștean a atins un prag alarmant, afectând direct pregătirea elevilor pentru probele naționale și examenul de bacalaureat.

La doar două săptămână de la reluarea activităților școlare, datele relevă că în 46 de instituții din Capitală, cursurile la discipline esențiale precum fizică, chimie, matematică, biologie, geografie sau informatică sunt susținute fără prezența unui cadru didactic titular sau a unui înlocuitor temporar.

Această situație generează o nemulțumire profundă în rândul familiilor, care exprimă intenția de a se uni forțele cu sindicatele profesionale ale dascălilor pentru a cere soluții urgente.

Cătălin Nan, liderul Federației Naționale a Părinților Edupart, a analizat pentru Ziare. com dimensiunile acestei deficiențe de personal, subliniind necesitatea unor intervenții structurale din partea autorităților centrale. El susține că este imperios necesară o tranziție de la simpla gestionare a lipsei de cadre la o strategie activă de reducere a deficitului. Mecanismele actuale, cum ar fi titularizarea, repartizările succesive sau concursurile de ocupare, se limitează la redistribuirea celor câteva profesioniști disponibili, fără a genera noi resurse. Politica publică trebuie să se concentreze pe atragerea și retenția specialiștilor în domeniile cu cea mai mare cerere.

Deși Inspectoratul Școlar din Municipiul București (ISMB) și Ministerul Educației sunt conștienți de gravitatea situației, iar sindicatele au transmis deja revendicări către Parlament, lipsește un plan operațional clar, cu termene limită și indicatori măsurabili.

Este necesar să se definească exact ce măsuri specifice se aplică pentru fizică și chimie, ce stimulente financiare sau non-financiare vor fi oferite pentru materiile deficitare și cum va fi structurat sistemul de plată cu ore suplimentare astfel încât să devină atractiv. Totodată, se impune sprijinul școlilor speciale și celor din zone vulnerabile, atragerea absolvenților din domeniile STEM și menținerea în sistem a profesorilor debutanți.

Nan mai arată că de ani de zile se încearcă implicarea reală a profesorilor, părinților și elevilor în procesul decizional, aspect ignorat frecvent de arhitetții sistemului. Florian Lixandru, actualul conducător al ISMB și fost secretar de stat, are o experiență vastă în centrul deciziilor educaționale.

Persoanele care au deținut funcții de conducere în minister și inspectorate timp îndelungat au contribuit la modelarea structurii actuale, iar acum poartă responsabilitatea de a remedia deficiențele acumulate.

Cauze și soluții pentru deficitul didactic, cum le rezolvăm?

Radăcinile acestei crize de personal didactic, vizibile chiar în Capitală, au fost documentate de Ziare. com încă de anul trecut, fiind atribuite în mare parte disfuncțiilor salariale. Analizele anterioare indicau faptul că un profesor nou angajat primea un salariu minim de 3.600 de lei, în timp ce un proaspăt licențiat în chimie putea obține peste 5.000 de lei într-un post de analist chimist în sectorul privat.

Similar, un dezvoltator de software junior putea câștiga aproximativ 5.000 de lei, cu potențial de creștere rapidă, depășind semnificativ evoluția salarială din mediul școlar.

Datele Institutului Național de Statistică din iunie 2025 arată că salariul mediu net în industria IT&C din România se situa în jurul sumei de 11.957 de lei lunar.

Chiar și un biolog cu experiență inițială putea ajunge la un venit de 5.000 de lei în funcție de sectorul de activitate.

Expertul în politici publice Radu Szekely, tot fost secretar de stat, a explicat într-un interviu recent că simplele examene de titularizare nu sunt suficiente pentru a rezolva criza. Un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) din 2024 plasează România printre cele 18 state care raportează o lipsă critică de profesori calificați la nivelul gimnazial și liceal, în special la matematică și științele naturii (fizică, chimie, biologie).

În plan practic, deficitul național era estimat la circa 3.800 de cadre didactice la începutul anului școlar 2022-2023, o situație care s-a agravat ulterior. Anul 2024 marchează un deceniu întreg din care, la nivel național, niciun profesor nu a reușit să își obțină titularizarea.

În cursul anului 2025, conform declarațiilor secretarului de stat Sorin Ion, la concursul pentru posturile de profesor de fizică s-au înscris doar aproximativ 200 de candidați, deși numărul de locuri vacante era de circa 700, subliniind disproporția dintre oferta și cererea din piața muncii educaționale.