CSM blochează controlul asupra lui Chiriac: 4 voturi împotriva sesizării Inspecției

Cum a decurs votarea în două etape?

Vineri, 18 septembrie 2026, Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a decis să nu mai trimită dosarul procurorului general, Cristina Chiriac, la Inspecția Judiciară. Rezultatul a fost strâns: 4 voturi împotriva și 3 pentru.

Inițiatorii demersului, vicepreședintele CSM Bogdan Staicu, alături de Claudiu Sandu și Emilia Ion, susțineau că intervenția șefei Parchetului General a afectat autonomia instituției și cereau o analiză detaliată de către organul de control.

Deși și-au menținut poziția până la ultima clipă, cei trei au rămas în minoritate.

Schimbarea de scenar a fost determinată de procurorul Daniel Horodniceanu, care nu s-a mai abținut, și de votul propriu al lui Cristina Chiriac, o practică considerată controversată.

Procesul de votare s-a desfășurat în două etape distincte. Prima rundă, de miercuri, 16 septembrie, s-a încheiat la egalitate, cu trei voturi pentru și trei împotrivă. Prezența ministrului interimar al Justiției, Cătălin Predoiu, a stârnit discuții aprinse, mai ales după o perioadă lungă de absență. Procurorul Claudiu Sandu a contestat dreptul de vot al oficialului, punând sub semnul întrebării statutul său într-un guvern demis. Predoiu a replicat că nicio normă legală nu îi interzice participarea la ședințele Consiliului în această circumstanță.

La acel prim scrutin, Daniel Horodniceanu s-a abținut, solicitând timp suplimentar pentru a examina documentele de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în timp ce Predoiu, Chiriac și procuroarea Cătălina Sîntion au votat împotriva sesizării.

Situația a dus la un balotaj, în care Cristina Chiriac a votat în propria cauză, un aspect semnalat ca fiind problematic de surse interne ale CSM, votul urmând a fi reluat ulterior.

În ședința de vineri, dinamica s-a schimbat semnificativ. Daniel Horodniceanu și-a revizuit poziția și a votat împotriva sesizării, alături de Cătălina Sîntion, Cătălin Predoiu și Cristina Chiriac. Scorul final a fost de 4 la 3, respingând trimiterea dosarului la Inspecția Judiciară. Punctul de pornare al acestei dispute este un litigiu în care o petentă contesta un act de clasare într-un caz de corupție care includea și magistrați.

Conform informațiilor din presă, în ședința din 11 septembrie, judecătoarea Sorina Marinaș a propus părților sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu două întrebări preliminare.

Ce precedent a stabilit cazul Chiriac?

Acestea vizau posibilitatea ca infracțiunile de corupție comise de magistrați să fie investigate exclusiv prin mecanismul informal cunoscut sub denumirea de „SIIJ 2” și dacă un judecător poate fi recuzat sau declarat incompatibil doar pentru că a propus sesizarea Luxemburgului.

Cu o zi înainte de termenul fixat pentru concluzii, procurorul general Cristina Chiriac a solicitat direct Înaltei Curți de Casație și Justiție strămutarea dosarului de la Craiova la București, invocând lipsa de imparțialitate a judecătoarei Marinaș. Instanța supremă, condusă de Lia Savonea, a admis cererea într-un timp record, preluând dosarul și anulând simultan actele dispuse anterior de judecătoarea respectivă. Decizia a fost luată cu opinia separată a unui membru din complet.

Acțiunea șefei Parchetului General a fost descrisă în mass-media ca fiind fără precedent, deoarece șefii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova ar fi refuzat inițial să formuleze ei înșiși o cerere de recuzare sau strămutare, Chiriac intervenind personal, ocolind structura ierarhică din subordine.

În cadrul dezbaterilor din CSM, Cristina Chiriac a susținut că decizia sa nu a compromis independența procurorilor, asigurându-i pe colegi că aceasta va fi respectată. Totuși, poziția sa a fost contrazisă de o consultare internă a Ministerului Public din februarie 2026, în care majoritatea procurorilor se pronunțaseră pentru revenirea anchetării magistraților în competența DNA, considerând mecanismul actual disfuncțional.

Procurorul Claudiu Sandu a criticat ferm decizia de vineri, avertizând că aceasta creează un pericolos precedent prin care procurorul general ar putea interveni în orice dosar aflat pe rolul unei instanțe.

Sandu a mai pus sub semnul întrebării, în ședința de miercuri, compatibilitatea unor membri ai Secției de a vota în acest caz.

În umila mea opinie, Procurorul General a acționat în afara oricărei prevederi legale, în condițiile în care nu există niciun text de lege care să îl habiliteze să ceară strămutarea unei cauze. Chestiunea este și mai complicată deoarece PG s-a manifestat călcând în picioare voința procurorului de ședință care a opinat că nu se impune formularea unei cereri de strămutare sau de recuzare a judecătorului.

Trecând peste independența procurorului de ședință, procurorul general a formulat cererea de strămutare.

Nu pun în discuție legalitatea deciziei, dar modul în care a fost formulată cererea lasă de dorit, a explicat Sandu.