Culisele căderii Guvernului Bolojan: Avertismentul dur lansat de ambasadorul SUA la Atena

Avertismentul dur de la Atena și căderea Executivului!

Ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, a emis un avertisment clar și neechivoc în luna martie, în timpul unei cine organizate la Atena, unde a declarat că Statele Unite sunt capabile să determine schimbări de guvern în orice stat pe care îl consideră strategic, inclusiv România. Aceste declarații, dezvăluite de The Wall Street Journal, au avut loc înainte de căderea Guvernului Ilie Bolojan, produsă printr-o moțiune de cenzură adoptată de Parlamentul Român la data de 5 mai.

În cadrul aceluiași eveniment, Guilfoyle a intrat într-o discuție tensă cu ministrul energiei grec, Stavros Papastavrou, în fața altor participanți, episod relatat ulterior de surse jurnalistice.

Conform surselor citate de publicația americană, ambasadoarea a afirmat răspicat: „Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici”, referindu-se la posibilitatea de a influența schimbări politice în România prin intermediul acțiunilor diplomatice și economice.

Declarația a provocat reacții aprinse, iar avocatul ei a contestat ulterior modul în care a fost prezentată conversația, susținând că contextul și nuanțele au fost distorsionate. Totuși, WSJ și-a menținut poziția, precizând că informația se bazează pe martori oculari și surse credibile prezente la cină.

Ce se ascunde în spatele presiunilor pentru Coridorul Vertical?

În luna aprilie, Guilfoyle a vizitat Bucureștiul, unde a participat la un eveniment public în care a promovat o colaborare energetică intensivă între Statele Unite și România. Ea a subliniat necesitatea ca România să achiziționeze gaz natural lichid (GNL) de origine americană, transportat printr-o rețea de conducte cunoscută sub numele de Coridorul Vertical.

Acest proiect de infrastructură include o serie de conducte și instalații care leagă sudul Europei de sud-est – începând din Grecia, trecând prin Bulgaria și România – cu centrul continentului, continuând ulterior spre Ungaria, Moldova și Ucraina.

Pentru România, gazul american ar reprezenta o sursă alternativă și de diversificare față de producția internă planificată de OMV Petrom și Romgaz, care au programat să înceapă extracția din Marea Neagră din 2027. Această resursă internă ar putea fi completată sau chiar înlocuită parțial de importurile din SUA, ceea ce ar reduce dependența de sursele tradiționale și ar crește securitatea energetică națională.

O perspectivă analitică a venit din partea lui Marius Ghincea, politolog și cercetător la ETH Zurich, care a scris pe o rețea de socializare că informațiile publicate de WSJ „par să confirme unele bârfe politice” circulate în București încă de la începutul crizei guvernamentale.

Potrivit acestuia, Statele Unite ar fi jucat un rol în legitimarea sau sprijinirea acțiunilor facțiunilor social-democrate, care au transformat Coridorul Vertical și relațiile energetice cu SUA într-unul dintre principalele puncte de conflict cu premierul Ilie Bolojan. Pe această temă au insistat în mod deosebit Bogdan Ivan, ministrul energiei, Sorin Grindeanu și Cătălin Predoiu în perioada critică premergătoare demiterii guvernului.

Cum au reacționat politicienii la miza parlamentară?

De cealaltă parte, Ilie Bolojan nu a abordat direct achiziția de gaz american în discursurile sale publice.

În schimb, el a subliniat importanța îmbunătățirii capacităților de interconectare pe traseul Coridorului Vertical Nord-Sud, în special în zona Bulgariei, pentru ca statele implicate să se poată sprijini reciproc în caz de crize de aprovizionare.

El a insistat că obiectivul principal nu era achiziția în sine, ci creșterea interdependenței și a solidarității regionale în domeniul energetic.

Deși Guilfoyle a fost cunoscută anterior ca parteneră a lui Donald Trump Jr. fiul cel mare al fostului președinte american Donald Trump, rolul ei în această ecuație a fost cel al unui diplomat activ, implicat în promovarea intereselor strategice ale SUA în regiune. Toate aceste evenimente, coroborate cu declarațiile sale și consecințele politice imediate, au reaprins dezbaterea privind gradul în care factorii externi au influențat criza politică din România în primăvara anului 2026, respectând cu strictețe acuratețea faptelor cronologice, geografice și instituționale.