Curtea de Conturi verifică sporurile de confidențialitate acordate angajaților caselor din casele de pensii,

Ce diversitate semnificativă au arătat cuantumele descoperite în audit?

Auditorii Curții de Conturi au inițiat un control detaliat privind mecanismele prin care au fost finanțate sporurile de confidențialitate destinate personalului din subordinea caselor teritoriale de pensii. Această investigație a generat o reacție promptă din partea sindicalelor, care susțin că sumele respective au fost distribuite conform unor decizii ale instanțelor, nu ca urmare a unor alegeri arbitrare ale conducerilor instituționale.

Conform documentelor oficiale emise de Curtea de Conturi, în luna iulie a anului 2025, acest tip de bonus era activ și plătit în patru structuri regionale specifice: cele din Bacău, Giurgiu, Bistrița-Năsăud și Botoșani. Baza legală pentru aceste transferuri financiare a fost reprezentată de patru sentințe judecătorești.

Totuși, auditorii au identificat o discrepanță majoră, constatănd că anumite unități locale au continuat să acorde aceste avantaje monetare, deși reglementările legale actuale referitoare la salarizarea celor plătiți din fonduri publice nu includeau explicit un astfel de drept.

În consecință, pentru toate sumele considerate a fi fost cheltuite fără temei suficient, organismul de control a impus măsuri stricte de recuperare a banilor.

Detaliile financiare descoperite în cadrul auditului arată o diversitate semnificativă a cuantumelor.

La Casa Județeană de Pensii din Giurgiu, un total de 27 de angajați erau beneficiari ai acestui spor, valorile individuale variind între 174 și 1.520 de lei.

Structura din Bacău înregistra un caz unic, unde un consilier juridic încasa o sumă fixă de 1.028 de lei. În regiunea Bistrița-Năsăud, două funcții de conducere și specializare, respectiv un șef de serviciu și un consilier juridic, primeau fiecare câte 1.520 de lei. La polul opus, în Botoșani, doi consilieri juridici beneficiau de câte 1.519 lei lunar.

El a subliniat faptul că procesul de plată nu a fost o manevră discreționară sau o decizie arbitrară a conducerilor administrative.

Au fost sumele distribuite conform deciziilor instanțelor, nu alegeri arbitrare?

Sindicaliștii argumentează că instituțiile publice au obligația legală de a executa orice decizie a instanțelor.

Prin urmare, orice neconcordanță legată de perioada de aplicare a sporului sau de metodologia de calcul nu ar trebui să fie imputată automat angajaților care au doar aplicat aceste decizii.

Dacă există dezbateri juridice privind valabilitatea temporală a dreptului, compatibilitatea sa cu legislația salarială actuală sau modul corect de implementare după modificările legislative, această incertitudine nu trebuie transformată într-o vinovăție personală a celui care a pus în aplicare un act administrativ sau o hotărâre judecătorească.

Federația solicită o separare clară între concluziile Curții de Conturi privind legalitatea generală a cheltuielilor și responsabilitatea individuală a celor care au executat actele obligatorii. Este esențială delimitarea dintre analiza tehnică a legalității unei cheltuieli și În contextul mai larg al dezbaterilor privind sistemul de pensii și remunerații, această situație se inscrie într-un cadru complex.

Recent, sindicaliștii au mai intervenit pentru a apăra funcționarii după ce s-a descoperit că peste 2,2 milioane de pensii au fost recalculate eronat, declarând că aceștia nu pot fi considerați vinovați de serviciu.

De asemenea, Curtea de Conturi a semnalat nereguli grave la Agenția Națională de Sanitate Veterinară și Siguranță a Alimentației (ANSVSA), unde au fost identificate bilanțuri false și despăgubiri fictive pentru porci.

Pe plan local, s-a analizat structura de sporuri din administrația publică, precum la Primăria Ploiești, unde angajații care gestionează fonduri europene beneficiază de majorări consistente.

Aceste exemple ilustrează tensiunea permanentă dintre controlul financiar extern și realitățile operaționale din instituțiile statului, subliniind necesitatea unei clarificări juridice a responsabilităților individuale în fața unor decizii colective sau judecătorești.