datoria publică va atinge 119% din PIB în 2026
Insee confirmă: datoria franceză a ajuns la un record istoric!
Roland Lescure, ministrul francez al economiei, finanțelor și industriei, a fost prins într-o fotografie realizată de Kenzo Tribouillard pentru AFP și Profimedia — o imagine care reflectă tensiunea financiară pe care Franța o atravarsă. Articolul, semnat de Vladimir Ionescu și publicat la 19 septembrie 2026, ora 23:05, analizează creșterea alarmantă a datoriei publice, un subiect pe care îl urmărește atent și platforma Google Discover.
Conform informațiilor transmise de un portavoc al Ministerului Finanțelor la AFP în ziua de sâmbătă, pasivul public al Franței va crește semnificativ. Până la sfârșitul anului 2026, datoria va ajunge la 119,3% din PIB. Tendința nu se oprește aici: în 2027, indicatorul va atinge 121,7% din PIB — mult peste plafonul de 60% impus de Uniunea Europeană, adică peste dublul limitei permise.
Institutul Național de Statistică din Franța (Insee) confirmă că acest nivel de datorie este un record istoric, neînregistrat de la 1978. În zona euro, Franța ocupă locul trei ca grad de îndatorare, fiind depășită doar de Grecia și Italia. În contrast, alte state membre au evoluat mai favorabil: Spania a scăzut datoria sub 100% din PIB încă din iulie, iar Portugalia a dus pasivul sub 90% din PIB în cursul anului 2025.
Explicația ministerului este simplă: datoria crece „automat” datorită menținerii unui deficit bugetar ridicat. Regulamentele europene cer ca deficitul să nu depășească 3% din PIB, dar în Franța a ajuns la 5,1% anul trecut și se prevede să urce la 5,4% în 2026.
Pentru 2027, guvernul așteaptă o mică scădere, la 5%, conform prognozelor ufficiale.
De ce crește datoria? Ministerul spune: „automat”, datorită deficitului ridicat!
Guvernul a trimis proiectul de buget pentru 2027 către Înaltul Consiliu al Finanțelor Publice (HCFP) pentru verificarea viabilității macroeconomice.
În prezentarea de joi, premierul Sebastian Lecornu a anunțat intenția de a aplica ajustări și tăieri bugetare de 54 de miliarde de euro în 2027.
Totuși, având în vedere apropierea scrutinurilor electorale, a lăsat Parlamentului să décide asupra măsurilor mai sensibile — cum ar fi reducerea facilităților fiscale pentru pensionari, o măsură susținută de executiv.
Eric Coquerel, președintele comisiei de finanțe din Parlament și reprezentant al LFI, a criticat planul, avertizând că tăierile vor afecta toate categoriile sociale, mai ales cei cu venituri reduse.
Într-o declarație pentru Le Parisien, Amelie de Montchalin, șefa HCFP, a subliniat că există încă posibilitatea de a corecta traiectoria: „Criza nu este certă, nici inevitabilă — și nici nu este singurul deznodământ posibil”. A adăugat: Franța nu este condamnată, la condiția ca deciziile să fie luate rapid și responsabil.