De ce România achiziționează armament doar din Europa?

De ce România semnează contracte militare de miliarde de euro!

România se pregătește să semneze, în următoarea lună, contracte militare de peste 8 miliarde de euro prin programul SAFE (Security Action For Europe). Această inițiativă, deși poate nu foarte bine explicată, a generat confuzii în rândul publicului.

La sfârșitul lunii aprilie, ministrul Apărării, Radu Miruță, a solicitat Parlamentului aprobarea pentru achiziții militare în valoare de 8,33 miliarde de euro.

Deși nu este prima dată când se discută despre echipamentele pe care România intenționează să le achiziționeze, a fost prima oară când sumele exacte și companiile beneficiare au fost făcute publice.

Astfel, am aflat că grupul german Rheinmetall va primi cea mai mare parte din această sumă, respectiv 5,7 miliarde de euro. De asemenea, un alt pachet de peste 1 miliard de euro va fi alocat companiilor din Franța, precum Airbus și Thales. Parlamentul a dat undă verde, iar Ministerul Apărării Naționale (MApN) are termen până pe 31 mai să finalizeze contractele, conform cerințelor impuse de programul SAFE.

În ciuda informațiilor disponibile, mulți oameni se întreabă de ce România achiziționează armament doar de la producători europeni și nu și de la cei americani. De asemenea, există confuzia că am putea produce echipamente în România, în loc să le cumpărăm de pe raft.

Încerc să ofer o explicație, fără a judeca calitatea echipamentelor achiziționate de Armata României. Programul SAFE a fost adoptat de Uniunea Europeană în 2025, având ca scop consolidarea apărării europene și revitalizarea industriei militare. De asemenea, se dorește ca statele membre să facă achiziții comune pentru a uniformiza capabilitățile militare. Un alt obiectiv important este întărirea independenței militare a Europei față de furnizorii americani, în contextul tensiunilor generate de administrația Trump.

România va cheltui 8 miliarde de euro pe echipamente militare?

În ultimele decenii, majoritatea țărilor din UE au achiziționat masiv echipamente militare din SUA, precum avioanele F-35, sistemele Patriot sau tancurile Abrams, în cazul României. Deși aceste produse sunt de top, dependența de un furnizor extern, chiar și unul aliat, este considerată un risc.

Uniunea Europeană susține că, dacă lanțurile de aprovizionare sunt controlate de Washington, Europa își limitează libertatea de acțiune în caz de divergențe politice, ceea ce s-a și întâmplat în trecut.

Programul SAFE dispune de un buget total de aproape 150 de miliarde de euro, oferind credite în condiții avantajoase pentru achiziții și producții militare pe termen scurt, până în 2030. România beneficiază de o alocare de 16,6 miliarde de euro, fiind a doua țară ca mărime, după Polonia. Este important de menționat că aceste fonduri nu sunt bani gratis; ele reprezintă credite pe 45 de ani, care trebuie returnate.

Totuși, condițiile sunt favorabile: o dobândă de 3%, în condițiile în care pe piața liberă România s-ar împrumuta cu cel puțin 7%, și o perioadă de grație de 10 ani, ceea ce înseamnă că primele rambursări vor începe abia din 2036.

Programul SAFE nu impune ce să cumpere România, ci oferă o modalitate mai rapidă și mai ieftină de a face achiziții până în 2030. Însă, impune și condiții stricte de eligibilitate, ceea ce a dus la impresia că doar companiile din UE pot beneficia. În realitate, cadrul SAFE permite și participarea companiilor din state precum Ucraina sau EFTA (Norvegia, Islanda, Liechtenstein), iar chiar și companiile americane pot participa, cu condiția să aibă o prezență industrială în Europa și să producă local.

Aceste condiții stricte sunt menite să protejeze industria europeană de apărare.