De ce tinerii evită profesia de profesor: salariile mici
Cât câștigă un profesor?
Salariile mici în educație: de ce tinerii evită profesia de profesor
Condițiile financiare precare din sistemul educațional românesc constituie un factor decisiv care îndepărtează tinerii absolvenți de meseria de profesor.
Această tendință a fost analizată în detaliu de prof. univ. dr.
Radu Gologan, președintele Societății de Științe Matematice din România, care a subliniat că perspectivele veniturilor slabe sunt cauza principală pentru care generația tânără alege alte sectoare profesionale.
Conform datelor prezentate, un dascăl la început de carieră încasează în jur de 4.000 de lei lunar. Chiar și după o vechime profesională de 25 de ani, salariul unui educator reușește cu greu să depășească pragul de 8.000 de lei.
Această realitate economică explică de ce mulți absolvenți cu pregătire solidă preferă să se angajeze în alte domenii, unde remunerarea este semnificativ mai mare.
De ce pleacă în alte sectoare?
Sorin Ivan, decan și responsabil pentru revista Tribuna Învățământului, a confirmat această situație, menționând că un absolvent de universitate intră în sistem cu o sumă de 4.000 de lei, o cifră care pare insuficientă pentru un specialist calificat.
Prof. Radu Gologan a pus întrebarea esențială: de ce ar trebui să vină un proaspăt absolvent de matematică sau fizică în școală, știind că după 20 de ani va avea doar 8.000 de lei, în timp ce în alte sectoare salariile sunt duble.
El a explicat că cei care aleg învățământul o fac adesea din dragoste pentru școală, ceea ce duce la o lipsă acută de personal didactic.
Această deficiență se va accentua în viitor, deoarece absolvenții bine pregătiți, capabili de gândire rapidă, sunt căutați în finanțe sau în tehnologia informației, unde inteligența artificială este considerată a fi 90% matematică.
Pe lângă aspectele financiare, s-a evidențiat și o problemă de imagine și de respect social. Prof.
De ce tinerii evită profesia de profesor?
Gologan a observat că profesorii au pierdut o parte din autoritatea lor în fața societății.
Ei sunt adesea acuzați de nereguli fără dovezi suficiente, iar părinții au început să se impună în activitatea didactică, dicând profesorilor ce trebuie predat și cum trebuie desfășurată lecția.
La selecția echipei naționale de matematică, Cătălin Gherghe, decanul facultății și liderul grupului olimpiadelor, a fost implicat în procese judiciare legate de modul în care au fost selectați copiii, cu acuzații că procesul a fost viciat.
Deși această situație este rară, ea reflectă o tendință mai largă de intervenție parentală excesivă.
Sorin Ivan a descris această dinamică ca fiind o „dictatură a părinților”, în special a mămicilor foarte active pe grupurile de social media.
Democrație sau haos?
Acestea depășește adesea limitele, ajungând să instruiească profesorii, dirigintele sau directoarele. El a subliniat necesitatea stabilirii unor reguli clare pentru a echilibra relația dintre școală și familie.
În contextul a aproape 40 de ani de democrație, prof.
Gologan a afirmat că societatea nu a înțeles încă conceptul adevărat al democrației.
Mulți cred că în regim democratic se poate acuza oricine, oricând, fără dovezi, ceea ce duce la procese lungi și nesfârșite, similare celor din dosare de corupție.
Această analiză a fost prezentată în emisiunea DC Edu, realizată de prof. univ. dr.
Sorin Ivan pentru DC News și DC News TV, unde s-a dezbătut atât problema salarială, cât și dinamica relațiilor dintre părinți și profesori.