Diferența salarială de 5% devine un decalaj de peste 30% la pensie

Analiza regională dezvăluie o imagine neuniformă!

Inechitatea în plăți la începutul carierei se amplifică odată cu vârsta, transformând o diferență modestă de 5% în defavoarea unuia dintre sexe într-un gap de peste 30% la momentul pensionării. Această evoluție arată clar cum disparitățile financiare din perioada activă lasă urme profunde pe securitatea economică din anii următoare.

Conform datelor de la euronews. ro, veniturile mici obținute în timpul muncii se transmit direct în pensie, lăsând femeile într-o poziție mult mai precară față de bărbați. În practică, media pensiei masculine ajunge la aproximativ 3.900 de lei, în timp ce femeile primesc puțin peste 2.600 de lei. Asta înseamnă o diferență lunară de peste 1.200 de lei — o sumă semnificativă care influențează direct calitatea vieții la bătrânețe.

Analiza pe teritoriu reveală o imagine nuuniformă.

Deși există o tendință generală de salarii mai mici pentru femei, doar în 15 județe mediile de guadagno ale acestora depășesc cele ale bărbaților. Cele mai bune rezultate pentru sexul feminin se observă în Mehedinți, Vaslui și Neamț, unde balanța se înclină în favoarea lor.

Pe de altă parte, Bacău, Brașov, Prahova și Gorj sunt zonele cu cele mai mari deficiențe: aici salariile femeilor sunt cu peste 10% mai mici decât cele masculine.

Gorjul se distinge printr-o discrepanță care trece de 14%.

Fenomenul persistă chiar și în centrele economice puternice, unde salariile absolute sunt cele mai mari.

Cauzele inegalității de pensie sunt multiple?

În București, femeile câștigă cu 8% mai puțin decât bărbații, iar în Cluj-Napoca diferența ajunge la peste 9%.

Acest lucru arată că chiar și în domenii precum tehnologia sau administrația — dominante în aglomerările urbane — nu s-a reușit să se eliminate ierarhia salarială bazată pe gen.

Structura veniturilor rămâne rigidă.

Cauzele acestei inegalități de pensionare sunt multiple și legate unele de altele.

Pe lângă diferențele de câștig, vârsta legală de pensionare joacă un rol important: deși este actualmente mai scăzută pentru femei, acest avantaj va fi eliminat gradualmente, iar până în 2035 vârsta de pensionare va fi unificată la 65 de ani pentru ambele sexe.

Un alt factor decisiv este reprezentat de întreruperile din carieră cauzate de concediile pentru creșterea copiilor — perioade în care femeile absentează frecvent de pe piața muncii.

Această „penalitate maternă” funcționează ca un amplificator al inegalității de la start. Reducerea ani de contribuție duce la un capital de puncte de pensie mai mic, consolidând astfel decalajul. Experții insista pe necesitatea unei reforme sistematice ale protecției sociale, capace să compenseze automat pierderile de venit generate de responsabilitățile de îngrijire. Scopul este să transformăm aceste pauze obligatorii dintr-o sancțiune financiară într-un drept recunoscut, evitând astfel ca echilibrul demografic să se transforme într-o vulnerabilitate economică cronică pentru bătrâni.