DREPT atacă Guvernul Pesedescu: ordonanța favorizează foștii din justiție

De ce se revoltă DREPT?

Guvernul condus de Niculescu a intrat în vizorul critic al formațiunii DREPT. Partidul acuză noul executiv că își prioritizează interesele unor categorii specifice de funcționari, în detrimentul transparenței.

În centrul disputei stă prima ordonanță de urgență semnată de cabinet, care a schimbat regulile de acces în funcțiile de conducere din administrația publică.

Conform acuzărilor, noua reglementare le permite celor veniți din sistemul judiciar, din armată sau din diplomație să preia imediat posturi înalte.

Aceștia pot amâna înscrierea obligatorie la programele de formare ale Institutului Național de Administrație (INA), o derogare față de regulile standard aplicate restului angajaților din sectorul public.

Adoptarea actului normativ a avut loc marți seara, pe 20 octombrie, într-un interval extrem de scurt după instalarea oficială a noului Cabinet. Documentul nu se limitează la aspecte procedurale; el stabilește cadrul general de organizare a puterii executive, detaliază atribuțiile vicepremierului și impune condiții noi pentru ocuparea posturilor cheie.

Reprezentanții DREPT au transmis mesajul critic printr-o postare pe Facebook. Au subliniat că Guvernul, condus de Luca Pesedescu, a inițiat o schemă de favorizare a specialiștilor proveniți din „Sistem”. Accentul a fost pus pe delegarea unei puteri extinse către Marian Neacșu, desemnat vicepremier și ministru al Afacerilor Interne. Criticii îl descriu pe acesta ca un reprezentant al establishmentului penal.

Reformă sau numiri rapide?

Interpretarea partizană sugerează că executivul a vrut să scoată din circuitul obligațiilor de formare inițială candidații care sosesc din justiție, armată sau externe.

Aceștia ar putea ocupa posturile vizate înainte de a se înscrie la cursurile INA, proces care ar urma ulterior numirii. DREPT argumentează că această flexibilizare a criteriilor a fost realizată pentru a facilita numirea unor indivizi care nu îndeplineau cerințele profesionale standardizate.

Regulile aplicabile tuturor celorlalți funcționari au fost, în opinia partidului, ajustate în cadrul primei ședințe guvernamentale pentru a crea spațiu pentru acești „speciali” din sistem, mulți dintre care aveau deja funcții promișe în magistratură, armată sau diplomație.

Criticile se extind și asupra modului în care s-a desfășurat procesul legislativ. DREPT susține că modificările au fost implementate chiar în prima ședință, înainte ca orice reformă administrativă majoră să fie demarată. Acest lucru sugerează că noul Cabinet acordă o importanță majoră atribuirii de mandate personale, neglijând restructurarea instituțională promisă.

Prezența puternică a reprezentanților sistemului în componența guvernamentală este etichetată de formațiune drept o confirmare a influenței interne. Viteza cu care a fost adoptată ordonanța este văzută ca dovada priorității acordate numirilor. Concluzia finală a criticilor este că procesul de reformă s-a epuizat încă din momentul inițial, fiind supus unor constrângeri politice și de interes.