Europa se încălzește de două ori mai repede decât restul lumii

Ce propune noua legislație?

Europa se încălzește de două ori mai repede decât restul lumii.

Pentru a construi o reziliență reală, trebuie să ne adaptăm și să învățăm din erorile anterioare.

Astăzi prezentăm o strategie continentală pentru gestionarea riscurilor climatice, axată pe anticipare, pregătire și control.

Obiectivul este de a integra reziliența climatică în toate politicile majore, sprijinind astfel investițiile, inovația și creșterea sustenabilă pe termen lung, a explicat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Această abordare se concretizează prin o propunere legislativă dedicată rezilienței climatice, care asigură o acțiune coordonată a Uniunii Europene și a statelor membre. Documentul cadru propus vizează o transformare sistemică, integrând capacitatea de rezistență la schimbările climatice în toate domeniile de politică, fie ele interne, fie internaționale.

Autoritățile locale și regionale primesc sprijin prin proiecte-pilot și servicii de consiliere pentru a se adapta la noile condiții.

Cât de gravă e situația?

Dovezile științifice actuale indică că planeta este pe o traiectorie care va duce la o creștere a temperaturii cu 1,5 grade Celsius față de nivelurile preindustriale până în anul 2030, cu 2 grade până în 2050 și cu 3 grade până în 2100. Această proiecție servește drept ipoteză de referință comună, pe baza căreia guvernele pot evalua cu precizie riscurile climatice viitoare la luarea deciziilor politice și economice.

În vara care s-a încheiat, valurile prelungite de căldură și secetele au declanșat incendii forestiere periculoase și au redus nivelurile apei în unele dintre cele mai mari râuri europene la cote istorice scăzute. Totodată, inundații devastatoare au lovit mai multe regiuni în ultimii ani. Aceste evenimente au subliniat impactul sever al crizei climatice asupra populației, a firmelor și a infrastructurii, conform analizei Comisiei.

Dimensiunea economică a crizei este deosebit de gravă.

Se estimează că pierderile economice rezultate din daunele climatice în perioada 2022-2025 ating aproximativ 200 de miliarde de euro, ceea ce echivalează la 50 de miliarde de euro anual.

Deoarece 75% din cetățenii europeni locuiesc în zone urbane, argumentul pentru acțiune rapidă este extrem de convingător.

Cât costă criza?

Se preconizează că adaptarea infrastructurii și a economiei europene la condițiile viitoare va necesita investiții de circa 70 de miliarde de euro pe an. În schimb, randamentul estimat al acestor investiții poate depăși de zece ori valoarea lor în termeni de daune evitate.

Piața globală a soluțiilor de adaptare se așteaptă să se extindă de patru ori, ajungând la 3.500 de miliarde de euro până în 2050. Acest scenariu oferă o oportunitate majoră pentru companiile europene de a inova și de a deveni lideri tehnologici în domeniul rezilienței climatice.

Propunerea legislativă va simplifica și va eficientiza procesul, reducând sarcina administrativă a guvernelor. Obligațiile naționale de planificare vor fi consolidate într-un singur plan strategic național. Evaluările periodice și îmbunătățite ale riscurilor climatice vor garanta coerența și comparabilitatea dintre evaluările la nivelul UE și cele naționale.

Cadrul oferă autorităților publice, firmelor și comunităților instrumente practice de gestionare a riscurilor. O platformă online europeană va fi lansată, integrând mai multe instrumente cheie. Printre acestea se numără European Climate Viewer, dezvoltat de Centrul european pentru prognoze meteorologice pe termen mediu (ECMWF), care va furniza o hartă interactivă a pericolelor climatice preconizate pe întregul continent.

În cadrul inițiativei „Destinația Pământ”, acest instrument va fi îmbunătățit prin integrarea capacităților de supercalcul.

Cum se simplifică procesul?

Navigatorul instrumentelor de reziliență, creat de Agenția Europeană de Mediu, va ghida utilizatorii în selectarea soluțiilor potrivite în funcție de locație, sector și tipul de risc. Exploratorul de soluții va prezenta metode de adaptare testate prin intermediul misiunii UE privind adaptarea la schimbările climatice.

În ceea ce privește etapele viitoare, Comisia va începe imediat implementarea cadrului propus.

Se va consolida capacitatea Europei de a se pregăti și de a răspunde la fenomenele climatice extreme, prin lansarea unui plan european pentru valurile de căldură, unei alianțe pentru asigurări climatice și unei inițiative europene pentru apa.

De asemenea, se va crea un grup consultativ, PreparEU, pentru pregătirea la dezastre, și se va demara o inițiativă de identificare a celor mai vulnerabile 100 de teritorii europene din punct de vedere al impactului climatic.

Aceste proiecte sunt în curs de elaborare și vor fi prezentate separat.

Până în 2028, se așteaptă ca Comisia să propună un plan strategic al UE pentru reziliența climatică, asigurând astfel acțiuni timpurii și decisive la nivel european.