Fiducia în Curtea Constituțională germană se slăbește – ce se poate face?

Declinul devine și mai alarmant dacă privim evoluția?

Mecanismul de alegere a judecătorilor Curții Constituționale din Germania a devenit subiectul unui nou debate public, care ar putea duce la propuneri de reformă destinate să permită includerea candidaților susținuți de AfD, partidul de extremă-dreaptă. Această inițiativă apare în momentul în care credința populației în cea mai înaltă instanță judiciară a țării scade visibil, chiar dacă Curtea a împlinit anul acesta 75 de ani de la înființare.

Deși rămâne instituția cu cea mai mare rată de acceptare printre cetățeni, indicatorii de încredere au cunoscut o scădere semnificativă în ultimii ani, conform datelor recente. Un studiu comandat de YouGov special pentru jubileul de 75 de ani a arătat că aproximativ două treimi din germani – exact 66% – spun că au încredere în Curtea Constituțională Federală.

Deși această cifră este mai mare decât cea ale altor ramuri ale statului, reflectă o vulnerabilitate de fond.

Pentru comparație, Bundesratul a obținut doar 47% de încredere, în timp ce Bundestagul a ajuns la 38%. Chiar și guvernul federal se clasează ultim în acest clasament, cu o rată de încredere de doar 29%.

Declinul devine și mai alarmant dacă privim evoluția în timp. Un raport al Institutului Allensbach din 2025 a arătat că nivelul de încredere în Curtea a atins un vârf de 81% în 2021. Asta înseamnă că, în doar câțiva ani, s-a pierdut o jumătate din avantażajul inițial – o scădere de 15 puncte procentuale.

Deși cauzele exacte ale acestui recul sunt încă sub debate, unii analiști le leagă de deciziile luate de Curtea în perioada pandemiei de COVID-19. Atunci, tribunalul a autorizat guvernul să restricționeze unele libertăți civice, o măsură care a declanșat proteste largi în toată țara. Criticii au argumentat că aceste hotărâri au demonstrat că Curtea nu este un arbitrul complet independent, ci că poate fi influențată de presiunile politice ale momentului.

Această perioadă a coincis, de asemenea, cu o scădere generală a încrederii în toate instituțiile statale.

În cadrul ceremoniei de aniversare, președintele Frank-Walter Steinmeier a subliniat rolul fundamental al Curții Constituționale în statul de drept, încercând să reafirme importanța ei. În același timp, Christine Landfried, fostă profesoară de științe politice la Universitatea din Hamburg, a refuzat să accepte critica că instanța ar fi „prea politică”.

Ea a explicat că scopul intrinsec al unei curți constituționale este just să lucreze cu decizii de impact politic, dar că metoda trebuie să rămână strict juridică, nu una de debat politic.

Gertrude Lübbe-Wolff, fostă judecătoare la Curtea Constituțională!

Într-un interviu pentru DW, a subliniat că, deși subiectele sunt politice, procesul de deliberare trebuie să se bazeze pe argumente și metode legale – o distincție esențială față de activitatea politică obișnuită.

Curtea a fost constituită în 1951, în scela celui de-Al Doilea Război Mondial, cu misiunea de a asigura că legile noului stat german occidental sunt conform Constituției, cunoscute astăzi sub numele de Legea de Bază, în vigoare din 1949. De-a lungul deceniilor, instanța a trebuit să interpreteze principiile fondamentale ale Legii de Bază – democrația, demnitatea umană și statul de drept – și să le aplice la probleme complexe, precum gestionarea datelor cetățenilor, obligația de a proteja clima sau nivelul indemnizațiilor pentru șomeri.

Gertrude Lübbe-Wolff, fostă judecătoare la Curtea Constituțională, consideră că problema nu este politicizarea deciziilor, ci compoziția instanței, care nu mai reflectă adecvat realitățile politice contemporane din Germania. Sistemul actual se bazează pe un acord între Bundestag și Bundesrat: cele două camere ale parlamentului propun fiecare un număr fix de candidați pentru cele două secții, sau senaturi, ale curții.

Fiecare cameră alege jumătate dintre cei opt judecători pentru fiecare senat.

Acest echilibru delic s-a rupt în anul trecut, în urma unei campanii agresive pe rețelele sociale împotriva candidatei Frauke Brosius-Gersdorf, propusă de SPD, partidul centru-stânga. Poziția ei în favoarea decriminalizării avortului și pe alte teme sociale a fost atacată de unii ca fiind prea liberală.

Campania, alimentată de afirmații populiste și nedemonstrate, a dus la retragerea suportului din partea unor parlamentari ai CDU. Sub această presiune, Brosius-Gersdorf a fost forzată să retragă candidatura.

Deși acest incident a putut afecta percepția privind corectitudinea procesului de selecție, Lübbe-Wolff subliniază că menținerea unei compoziții pluraliste a panoului de judecători este „extrem de importantă” pentru a asigura decizii raționale, echilibrate și larg acceptate de public. Într-o declarație pentru DW, a remarcat că diversitatea politică printre judecători este o garanție esențială a legitimității hotărârilor Curții.

Lipsa unui astfel de echilibru ar putea explica, în parte, de ce credința publică în instituție a scăzut atât de repede.

Reformarea mecanismului de selecție, cu grijă să nu se afecteze independența judiciară, ar putea fi o cale pentru a învia încrederea – fara să se comprometta misiunea fundamentală a Curții: să fie gardianul Constituției, nu un actor al luptelor politice de zi cu zi.