Georgescu și Rusen sub control judiciar: DIICOT le acuză coordonarea unei rețele politice româno-italiene
Salvini și sprijinul diplomatic?
Direcția Națională Anticorupție (DIICOT) a trasat contururile unei rețele complexe de influență, care leagă România de Italia. În centrul investigației se află Călin Georgescu și Ionel Rusen, plasați marți sub control judiciar.
Măsura vine în urma analizelor stenogramelor din dosarul de înșelăciune, documente care arată cum, încă din mai 2025, cei doi își planificau consolidarea unei susțineri politice solide, pe fondul alegerilor prezidențiale anulate din toamna anului 2024.
Transcrierile oficiale dezvăluie că Ionel Rusen îi transmitea lui Georgescu informații directe despre discuțiile purtate cu Matteo Salvini, vicepremierul Italiei. Deși Rusen promitea o declarație generală de suport din partea liderului Ligii, acesta îl avertiza că numele lui Georgescu nu va fi menționat explicit în comunicatul final.
Am vorbit cu Matteo.
Acesta a afirmat că nu poate realiza exact ce ceri tu. Ce poate face este să declare public că democrația din România a fost afectată, preciza Rusen în stenograme. Deși probele directe ale unei conversații telefonice directe între Salvini și Rusen lipsesc, mesajul transmis a fost clar.
Paradoxal, susținerea publică a lui Salvini nu era o noutate. Liderul italian își manifestase deja solidaritatea pe platforma X.
Rețeaua din Toscana și rolul lui Vannacci?
Pe 28 februarie 2025, Salvini publicase: Astăzi am discutat cu Călin Georgescu, pe care l-am asigurat de sprijinul Ligii în fața acestui atac grav și fără precedent asupra democrației – o lovitură în stil sovietic aplicată voinței populare și libertății de exprimare.
Nu ceda, @CG_Romania!. Mesajul era însoțit de capturi de ecran dintr-o videoconferință.
Suportul verbal a continuat până pe 14 martie 2025, când Salvini și-a anunțat sprijinul pentru George Simion, candidat susținut de Georgescu, pe care îl descria ca fiind împiedicat să se prezinte din nou printr-o „lovitură de stat girată de UE”.
Implicarea nu s-a limitat la Salvini. Discuțiile dintre Georgescu și Rusen au evidențiat și rolul altor personalități din politica italiană și a comunității românești din Toscana. Un nume central a fost Roberto Vannacci, fost general italian ales în Parlamentul European pe listele partidului lui Salvini. Cunoscut pentru pozițiile pro-Rusia și căsătoria cu o româncă, Vannacci a părăsit formațiunea lui Salvini la începutul anului 2026 pentru a înființa propria mișcare, Futuro Nazionale, o structură naționalistă anti-UE.
În dialoguri, cei doi menționau și familia Stănășel: Ștefan (tatăl) și Claudiu (fiul), doi cetățeni români stabiliți în Toscana. Fragmentul de stenogramă surprinde tonul convins al lui Rusen: Călin Georgescu: Fii atent!.
Azil politic și vile în Toscana?
ar urma să tremure cu Vannacci, în cazul cu băiatul ăsta care e român. Ionel Rusen: Da, da. Cu Stănășel.
Călin Georgescu: Ai vorbit cu el la telefon? Ionel Rusen: Da, da. La.
E foarte OK românul ăla, să știi! Și nu e legat. plus că ăla e împotriva lui George (Simion).
Ta-su la fel, împotriva lui George.
Dezbaterea nu s-a limitat doar la aspectele politice. Cei doi discutau și despre posibilitatea obținerii azilului politic, precum și despre achiziția unei vile în Toscana.
Aceste elemente completează tabloul unei rețele de contacte strânse. Astfel, filiera româno-italiană devine un pilon esențial în argumentarea DIICOT, demonstrând cum relațiile internaționale au fost mobilizate în contextul crizei electurale din România.