Harta administrativă din 1968 e o relicvă. E timpul unei reforme reale

Ce spune raportul Funky Citizens?

România se guvernează încă pe o hartă din 1968. După mai bine de jumătate de secol, împărțirea teritorială a statului nu s-a schimbat aproape deloc, deși țara a fost complet transformată.

Rezultatul? O disfuncționalitate cronică în gestionarea resurselor locale.

Organizația civică Funky Citizens a publicat recent un raport care nu propune o redrawing al granițelor, ci face un diagnostic al celor 3.181 de unități administrativ-teritoriale (UAT). Datele oficiale confirmă că țara funcționează cu o arhitectură formată din 41 de județe, 103 municipii, 216 orașe și 2.862 de comune.

Elena Calistru, voce reprezentantă a organizației, a criticat publicul pentru că se focusază exclusiv pe eliminarea comunelor mici, ignorând schimbările profunde care au transformat țara.

E evident că harta pe care ne guvernăm data din 1968.

Totul lume știe asta. Ce e nou e cât de mult s-a modificat țara sub acea hartă. (…) Mă enervează când auz că reforma înseamnă doar să unim 400 de comune, de preferat voluntar.

Unde pleacă populația?

E un pas înainte și e bine că se vorbește despre asta. Dar economiile pe buget aduse de asta sunt neglijabile în fața unui deficit de 9%, a scris ea pe rețelele sociale.

Datele agregate din raportul Funky Citizens arată o scădere demografică severă.

Între 2016 și 2025, populația a scăzut în 2.490 de UAT-uri, adică aproape 80% din total.

Această scădere nu este uniformă: în sudul țării, satele au trecut sub pragul de viabilitate, în timp ce în zonele montane din vest, așezările sunt deja mici din cauza geografiei.

În județul Teleorman, 96 din cele 97 de localități pierd rezidenți.

Cine plătește facturile?

Creșterea demografică se concentrează aproape exclusiv în periferiile marilor orașe (în raza de 35 km). 77% din localitățile cu evoluție pozitivă se află la mai puțin de 35 km de o reședință de județ.

Situația financiară a administrațiilor locale este, de asemenea, îngrijorătoare. Datele pentru 2025 indică că 30,9% din UAT-uri nu pot acoperi cheltuielile cu personalul din venituri proprii.

Doar 462 de primării, adică sub 15%, generează suficienti fonduri proprii pentru plata salariilor și a serviciilor.

Problema atinge și mediul urban: dacă se exclud salariile din educație și sănătate (plătite din alte surse), 93% din orașe și toate municipiile ar fi în imposibilitatea de a-și sustine cheltuielile cu personalul.

Pentru comune, acest procent urcă doar de la 70% la 74%. Raportul subliniază că costurile unui aparat minim al unei comune (primar, secretar, contabil, consiliu) sunt similare indiferent de mărimea populației.

Din punct de vedere economic, România a redus decalajul față de media europeană.

Unde se concentrează bogăția?

Indicatorul PIB pe locuitor a crescut de la 58% la 77% din media UE. Totuși, această creștere este extrem de concentrată. Doar regiunea București-Ilfov depășește media europeană, atingând 181%, în timp ce Nord-Estul rămâne la 47%.

Fiecare regiune de dezvoltare este motorizată de un singur județ. Singura excepție este Centru, susținută de două județe: Brașov și Sibiu. Cele 41 de zone urbane funcționale concentrează 91% din locurile de muncă calificate.

O altă problemă majoră identificată este fragmentarea instituțiilor statului la nivel regional. Există opt hărți regionale paralele pentru diferite sectoare (dezvoltare, curți de apel, finanțe, drumuri, ape, urgențe, energie, statistică), cu sedii răspândite în 22 de orașe.

Funcționarea dublă sau triplă a acestor instituții creează suprapuneri de atribuții și costuri inutile.

Organizația subliniază că orice reformă trebuie să se bazeze pe capacitatea administrativă, nu pe economiile de buget. Obiectivul principal este atragerea a 60,2 miliarde de euro din fonduri europene pentru perioada 2028-2034.

De ce e nevoie de mai mult decât tăieri?

O reorganizare fără investiții e doar o tăiere de costuri cu alt nume.

Iar o reformă care se oprește la comunele mici, ignorând orașele care nu-și acoperă cheltuielile și nivelul regional lipsă, amână soluția în loc să o implementeze, concluzionează raportul.

Un aspect interesant al studiului este incertitatea privind datele demografice exacte între recensăminte. Nu se știe cu precizie câți oameni locuiesc efectiv în fiecare localitate.

Deși se crede că comasarea aduce economii, datele sugerează că beneficiile financiare sunt mici; argumentul central rămâne capacitatea administrativă, nu bugetul. În plus, rămâne deschisă întrebarea despre ce vor locuitorii din comunele afectate de posibilele schimbări.

Funky Citizens a anunțat că va publica trei scenarii distincte de restructurare administrativă, construite pe baza datelor prezentate în acest studiu.

Raportul complet este disponibil pentru consultare publică.