Ilie Bolojan: Dobânzile datoriei publice mănânc tot bugetul Educației

Cum se atinge ținta de reducere a deficitului?

Ilie Bolojan a subliniat duminică seara că România cheltuiește pentru serviciul datoriei publice o sumă echivalentă cu întreaga alocare bugetară pentru educație. Aceasta limitează sever capacitatea statului de a finanța alte priorități.

Liderul PNL a concluzionat că clasele politice trebuie să fie mai prudente în formularea promisiunilor, evitând angajamente care nu pot fi onorate.

Când i s-a cerut să explice cum se poate reduce deficitul bugetar, în contextul promisiunilor de indexare a pensiilor făcute de liderii PSD, care se pregătesc să revină la putere, Bolojan a menționat că s-a ferit să facă astfel de angajamente. Preferează să spună adevărul, chiar când mesajul nu este popular. Pentru oricine care înțelege realitățile economice ale țării, marja de manevră a viitorului executiv este extrem de restrânsă.

Motivul principal al acestei constrângeri rezide în politica de împrumuturi accelerată implementată după anul 2020.

Această strategie a dus la o creștere a gradului de îndatorare cu o viteză excesivă, forțând alocarea unor sume semnificative din bugetul național exclusiv pentru plata dobânzilor.

Bolojan a subliniat că România achită anual peste 3% din PIB-ul național pentru dobânzi, o sumă care se ridică la aproximativ 60 de miliarde de lei.

Această cifră este identică cu bugetul destinat educației, ceea ce înseamnă că doar serviciul datoriei consumă resurse egale cu cele alocate învățământului.

Dacă țara nu reușește să atână ținta de reducere a deficitului, situația se va complica indiferent de componența guvernului următor.

Bolojan a comparat mecanismul datoriei cu un bulgăre de zăpadă: fiecare împrumut nou este necesar nu doar pentru investiții, ci și pentru a acoperi ratele și dobânzile anterioare.

Contextul internațional nu este favorabil, fiind marcat de efectele războiului din Ucraina și din regiunea Golfului Persiei, de criza datoriilor suverane și de creșterea ratelor la care guvernele globale se împrumută.

Aceste factori externi exercită o presiune directă asupra politicii monetare și bugetare a României.

Bolojan a explicat că a fost mereu prudent în comunicarea sa, evitând crearea de așteptări irealistice.

Datoria externă a atins 184,78 miliarde euro!

A subliniat că dacă se generează promisiuni care nu pot fi onorate, se produce nemulțumire în rândul cetățenilor, îngrijorare la investitori și se consolidează un vot antisistem.

Această dinamică este cel mai periculosă, deoarece erodează încrederea publică și slăbește stabilitatea economică.

Viitorul guvern, care este rezultatul deciziilor președintelui și ale Partidului Social Democrat și care ar putea fi învestit de săptămâna viitoare, va trebui să găsească soluții reale și să comunice adevărul cu transparență.

Datele publicate de Banca Națională a României (BNR) pe 15 octombrie oferă un context detaliat al situației. Datoria externă totală a României a crescut în primele opt luni ale anului 2026, atingând 238,08 miliarde de euro la finalul lunii august. Pentru comparație, la 31 decembrie 2025, această cifră era de 230,63 miliarde de euro. În aceeași perioadă, deficitul de cont curent s-a adâncit la 19,93 miliarde de euro, în timp ce investițiile străine directe au înregistrat o scădere semnificativă față de anul precedent.

Analiza detaliată arată că datoria externă pe termen lung a ajuns la 184,78 miliarde de euro la 31 august 2026, reprezentând 77,6% din totalul datoriei externe. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acest segment a crescut cu 1,8%, adică cu aproximativ 3,28 miliarde de euro.

În schimb, datoria externă pe termen scurt a avansat într-un ritm mult mai accelerat, cu 8,5%, ajungând la 53,29 miliarde de euro, de la 49,12 miliarde de euro la finalul anului 2025.

Această componentă de scurtă durată reprezintă 22,4% din totalul datoriei externe.

În ceea ce privește sectorul public, datoria externă a administrației publice a atins 129,45 miliarde de euro la sfârșitul lunii august, comparativ cu 126,81 miliarde de euro la 31 decembrie 2025. În perioada ianuarie-august 2026, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 19,93 miliarde de euro, față de 18,98 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025.

BNR indică că deteriorarea deficitului de cont curent a fost cauzată în principal de creșterea deficitului comercial cu bunuri, deși excedentul din servicii a crescut și a compensat parțial această evoluție negativă.

Deficitul balanței bunurilor a ajuns la 22,39 miliarde de euro, față de 21,57 miliarde de euro în primele opt luni ale anului trecut, ceea ce reprezintă o creștere de 818 milioane de euro. În schimb, balanța serviciilor a înregistrat un excedent de 9,34 miliarde de euro, comparativ cu 8,63 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025. Creșterea excedentului a fost de 712 milioane de euro.

Printre domeniile care au contribuit pozitiv la rezultatul serviciilor se numără transporturile, cu un excedent de 4,63 miliarde de euro, și serviciile de telecomunicații, informatice și informaționale, cu un excedent de 5,08 miliarde de euro.