Judecătorii din Republica Moldova vor protesta și amenință cu oprirea activității din cauza noii legi salarizării

Ce text a analizat legislativul?

Nemulțumirea profundă a magistraților din Republica Moldova față de noul cadru legal privind remunerația se traduce printr-o serie de acțiuni de protest, inclusiv amenințarea cu suspendarea temporară a funcționării instanțelor. Această mișcare de nemulțumire a fost oficializată în urma ședinței de la 6 octombrie 2026 a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de la Chișinău, unde s-a analizat detaliat proiectul legii salarizării.

Principalul punct de divergență constă în formula matematică propusă pentru calcularea veniturilor, pe care magistratul o consideră insuficientă și care necesită o revizuire urgentă.

Organizatorii manifestă intenția de a iniția protestul încă din data de 12 octombrie, adoptând simbolul unei banderole albe purtate pe mantia judiciară. În aceeași zi, programul de acțiune include o pauză de lucru în instanțe, stabilită între orele 09:00 și 11:00.

Cu toate acestea, procesele care necesită o intervenție rapidă nu vor fi afectate; excepția vizează cauzele urgente, precum cele legate de aplicarea sau prelungirea arestului preventiv, a altor măsuri preventive, precum și emiterea ordonanțelor de protecție în situațiile de violență domestică.

În cadrul discuțiilor de la CSM, s-a reiterat solicitarea ca baza de calcul a salariilor să fie aliniată nivelului remunerației unui secretar general de stat. Pentru a corecta disfuncționalitățile actuale, Consiliul a propus o creștere a cotei de salarizare a judecătorului cu zece clase, urmată de o recalibrare a coeficientului aplicabil.

Ce alte propuneri există?

Pe lângă ajustările de bază, propunerile includ instituirea unor bonusuri specifice pentru performanță, volumul mare de sarcini și accesul la date clasificate.

De asemenea, se cere o majorare a clasei și a coeficientului pentru grefieri și asistenții judiciari, iar personalul angajat direct de CSM ar trebui integrat în anexa ce reglementează sistemul judecătoresc.

Un alt aspect esențial este extinderea beneficiilor salariale, deja acordate în alte instituții publice, către întregul personal din sectorul justiției.

Mai mult, se dorește ca un reprezentant al CSM să participe la comitetul responsabil de identificarea funcțiilor greu de umplut, mai ales acolo unde concursurile rămân frecvent fără candidați.

Analizând textul propus de legislativi, se observă o creștere cu două clase a poziției de salarizare pentru judecători, însă, simultan, se înregistrează o scădere a coeficientului de la valoarea de 8,48 la cea de 6,85. Calculele inițiale prezentate de CSM indicau o majorare modestă de aproximativ 560 de lei (echivalentul a 28 de euro) pentru un judecător cu o vechime sub opt ani care nu a trecut evaluarea, conform valorilor de referință din nota informativă.

Totuși, Sergiu Caraman, președintele CSM, a corectat această estimare în ședință, declarând că suma reală a creșterii este de 1.910 de lei, adică aproximativ 100 de euro.

Care e diferența inițială?

El a explicat că diferența inițială de 560 de lei era rezultatul unei greșeli contabile.

Deși a confirmat această cifră, Caraman a subliniat că suma de 1.910 de lei nu rezolvă integral problematica remunerației, insistând faptul că statutul de judecător, responsabilitatea exercitării puterii judecătorești, complexitatea și volumul activității, precum și necesitatea menținerii atractivității profesiei, trebuie oglindite corect în noua structură de plăți.

Perspectiva magistraților sugerează că noua formulă nu capturează pe deplin greutatea funcției și riscă să agraveze deficitul de personal din sistem, prin reducerea atractivității carierei și a capacității de a atrage și reține cadre calificate. Ca argument suplimentar, s-a făcut o comparație cu mecanismul anterior, când salariile erau indexate la media economică.

Conform estimărilor, dacă s-ar fi păstrat acest sistem, venitul unui judecător de la instanța de prim grad ar fi atins nivelul de circa 2.600 de euro.

Magistrații susțin că criza salarială nu este una recentă și se bazează pe precedentele Curții Constituționale, care au stabilit legătura directă între nivelul de remunerare și independența justiției. De aceea, se cere o soluționare a disputei într-un termen limită de o săptămână.