Lecții din istorie pentru lideri: Cum transformă trecutul deciziile de azi

Istoria ne ghidează, nu ne prezice?

Laurențiu Luca, care conduce operațiunile Synevo în mai multe țări din Europa de Sud-Est, vede istoria nu ca pe o disciplină abstractă, ci ca un instrument practic de navigare. Ce ne oferă literatura de specializare, tehnologia sau dinamica relațiilor umane pentru a ghida o companie? Pentru Luca, actul de a citi nu e deloc separat de carieră. Dimpotrivă, paginile unei cărți se suprapun cu realitățile businessului, ale medicinei, ale inovației și ale geopoliticii.

Uneori, conceptele din texte ne oferă o altă optică asupra modului de a conduce echipe sau de a interpreta contextul global.

În interviul acordat Cristinei Bălan, Luca explică că istoria nu ne dă un manual exact pentru viitor, dar ne trezește lecții pe care le-am uitat. Nu pretinde că înțelege integral prezentul, însă observă adesea că evenimentele trecute se oglinde în cele actuale.

Scopul nu e să ghicim viitorul, ci să asimilăm erorile sau strategiile reușite din trecut și să le aplicăm acum.

Puterea, competiția și colaborarea: ce rol au?

Discuția a alunecat natural spre cartea „The Triangle of Power”, scrisă de președintele Finlandei, Alexander Stubb.

Luca analizează tensiunea dintre competiție și colaborare, filtrată prin tehnologie și reguli, și explorează legătura dintre empatie și fericire. Ideile din aceste lecturi se regăsesc inevitabil în practica managerială.

Luca menționează că „The Triangle of Power” i-a marcat profunzimea.

Autorul descrie opera ca având o claritate și un realism rare în literatura de politică externă. Secretul stă în perspectiva lui Stubb: el nu comentează din exterior, ci scrie din inima sistemului.

„Textul e simplu, direct, fără ambiguități”, notează Luca, apreciind că limbajul evită jargonul academic, deși autorul are o bază solidă.

Legătura umană, motorul rezilienței!

Cartea pleacă de la premisa că conflictul, cooperarea și competiția coexistă, fără să se anuleze. Luca face o analogie imediată cu lumea corporativă.

Companiile din aceeași nișă se luptă pentru clienți și cote de piață, dar rivalitatea nu exclude colaborarea când apar obiective comune.

Ca exemplu, invocă furnizorii privați de servicii medicale din România: sunt rivali directi, însă colaborează eficient în cadrul asociației de profil pentru a rezolva probleme care afectează toată industria.

„În afaceri, liderii trebuie să aibă capacitatea și disponibilitatea de a se conecta cu colegii de breaslă pentru un beneficiu comun superior”, afirmă Luca. Această apropiere nu se oprește la sala de ședințe. Sportul practicată împreună, lectura unei cărți, un film sau o conversație relaxată pot reduce tensiunea și deschid ușa pentru subiecte complexe. Luca povestește că a experimentat de nenumărate ori cum punctele comune cu partenerii interni sau externi au facilitat ulterior colaborarea. În perioada pandemică, această logică a devenit și mai evidentă, demonstrând că legăturile personale joacă un rol esențial în reziliența organizațională.