Leonard Badea: Globalizarea nu moare, ci își renegociază regulile
De ce nu au ajuns beneficiile globalizării la toți?
Într-un text de opinie transmis martea, Leonard Badea, Prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, argumentează că fenomenul globalizării nu este pe punctul de a dispărea, ci că își redefinesc regulile de funcționare. El punctează o dilemă structurală pentru Statele Unite: țara nu poate menține simultan dolarul ca monedă hegemonă, niveluri înalte de salarii și un excedent comercial pozitiv.
Atunci când este vorba de protecționism, SUA poate atinge cel mult două dintre aceste obiective, dar o cooperare strategică cu Europa ar putea, din punct de vedere teoretic, să îi permită să atingă toate cele trei.
Autorul evidențiază faptul că beneficiile globalizării nu au fost distribuite echitativ. Anumite comunități și sectoare industriale au suferit pierderi semnificative de locuri de muncă, iar această nemulțumire s-a transformat într-o presiune politică puternică. Badea observă că, din punct de vedere politic, pierderile de joburi cântăresc mult mai greu decât beneficiile difuze, precum prețurile mai mici pentru o largă categororie de consumatori.
Această situație a determinat statele să înceapă să ia în considerare, pe lângă eficiența economică, și o serie de alte criterii. Printre acestea se numără siguranța aprovizionării, controlul asupra tehnologiilor critice și apropierea geopolitică a partenerilor comerciali.
Acest lucru explică apariția unor fenomene precum „friend-shoring” sau „near-shoring”, care nu reprezintă neapărat o revenire la izolaționism, ci mai degrabă o versiune a globalizării care integrează și conceptul de reziliență, nu doar cel de cost minim.
Globalizarea nu moare, ci se renegociază!
Ideile principale ale prim-viceguvernatorului BNR pot fi sintetizate astfel: globalizarea nu moare, ci se renegociază. Sunt regulile, stimulentele și raporturile de putere care au sprijinit-o până acum care se schimbă, nu fenomenul în sine.
Fragmentarea economică și geopoliticală este, paradoxal, un produs al succesului globalizării.
Prin faptul că a permis economiile emergente să devină puteri industriale și tehnologice, globalizarea a alterat echilibrul de putere global, iar tensiunile actuale sunt parțial o reacție la această redistribuire a forței.
Lanțurile de aprovizionare construite exclusiv în interiorul unor blocuri politice pot oferi o mai mare siguranță, dar aproape niciodată nu vor atinge același nivel de eficiență – un concept pe care Badea îl numește „o primă de asigurare economică”.
În ceea ce privește informația, lumea actuală funcționează diferit față de episoadele istorice de protecționism. Poți ridica bariere vamale pentru bunuri, dar este mult mai greu să oprești fluxul de idei și cunoștere. Astfel, planeta poate deveni simultan mai fragmentată din punct de vedere geopolitic și mai conectată pe plan informațional. Concluzia textului este că miza principală nu este revenirea la o lume fără interdependențe, ceea ce ar fi aproape imposibil în zilele noastre, ci găsirea unui model economic care să combina eficiența cu reziliența și reducerea disparităților, printr-o gestionare cooperantă, nu conflictuală, a acestei tranziții.