Lumină verde de la Bruxelles pentru planul de transparență

Transparență și acces

Executivul european a confirmat miercuri că a dat undă verde unui plan de acțiune propus de platforma de socializare X, deținută de Elon Musk.

Decizia vine la un an după ce Comisia aplicase o amendă usturătoare de 120 de milioane de euro rețelei, invocând lipsa de claritate a algoritmilor săi.

Verificare externă și termene

Conform informațiilor transmise de Reuters și Agerpres, inițiativa X vizează respectarea riguroasă a standardelor de transparență stipulate în Regulamentul privind Serviciile Digitale al Uniunii Europene (DSA).

Într-un comunicat oficial, Comisia Europeană a subliniat că a aprobat „planul de acțiune al X pentru a respecta obligațiile de transparență și accesul cercetătorilor la date, în conformitate cu Regulamentul privind Serviciile Digitale”. Această aprobare reprezintă un pas semnificativ pentru o mai bună înțelegere a modului în care funcționează platforma. Cercetătorii, societatea civilă și publicul larg vor avea acum o perspectivă mai clară asupra mecanismelor interne ale X. Scopul este monitorizarea riscurilor sistemice asociate cu X și evaluarea impactului său asupra utilizatorilor și a societății europene în ansamblul său.

X și-a asumat angajamentul de a supune planul său de acțiune unei verificări externe și independente, conform precizărilor Comisiei Europene. Platforma are la dispoziție un termen de șase luni pentru a implementa integral măsurile propuse și va fi supusă unui regim de supraveghere intensificată.

Acuzațiile lui Musk

În trecut, Elon Musk, liderul X, a adus acuzații de cenzură împotriva Uniunii Europene. În luna februarie, Musk a distribuit pe platforma sa un raport al Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților din SUA, însoțit de mesajul „Tiranii iubesc cenzura”. Acest raport sugera că, de la intrarea în vigoare a Regulamentului privind Serviciile Digitale în 2023, Comisia Europeană ar fi exercitat presiuni asupra rețelelor sociale pentru a restricționa anumite tipuri de conținut.

Aceste presiuni ar fi avut loc în contextul alegerilor din România, Republica Moldova, Franța, Slovacia, Olanda și Irlanda, precum și înaintea scrutinului europarlamentar.