Mâncarea din România, cea mai ieftină din Europa, dar pentru cine?

Într-un coș standard de bunuri și servicii care costă 100 EUR la nivelul UE medie

Supermarket în România. Foto: Shutterstock Opinii / Dan PopaRomânia are cea mai ieftină mâncare din Europa. Pentru turişti, nu neapărat pentru supermarketul românesc din România. Foto: Shutterstock Supermarket in Romania. Pentru turişti, nu neapărat pentru românii Opinii / Dan PopaRomânia are cea mai ieftină mâncare din Europa. Pentru turişti, România nu are neapărat cea mai ieftină mâncare din Europa.

Pentru turişti, nu neapărat pentru românii Dan PopaEditor coordonator (finanţare-bănci) Dan PopaEditor coordonator (finanţare-bănci) Dan PopaEditor coordonator (finanţare-bănci) Dan PopaEditor coordonator (finanţare-bănci) Dan PopaEditor coordonator (finanţare-banci) Dan PopaEditor coordonator (finanţare-bancări) Dan PopaEditor coordonator (finanţare-bănci) Dan PopaEditor coordonator (finanţare-banci) Dan PopaEditor coordonator (finanţare-bancă) Dan PopaEditor coordonator (finanţare-banci) Dan PopaEditor coordonator (finanţare-banci) Publicat: 26.06.2026 10: 31 Updat: 26.06.2026 11: 2020 în Google Atunci cand un turist (finante-banks) coordonator editor (finantare-banks) Editor din Bucuresti, primul lucru este publicat: 26.06.2022: Are dreptate: datele publicate de Institutul Naţional de Statistică, pe baza calculelor Eurostat pentru 2025, confirmă că România este a doua ţară ieftină din Uniunea Europeană.

Într-un coș standard de bunuri și servicii care costă 100 EUR la nivelul UE medie, același coș este cumpărat cu 65 EUR în România. Mai ieftin este doar în Bulgaria - 63 euro.

Pe de altă parte, danezii plătesc 140 de euro. Avem cea mai ieftină mâncare din Europa. Cel mai izbitor număr al comunicării INS nu este agregatul, ci cel sectorial: în categoria „Băuturi alimentare și nealcoolice,” România are cel mai scăzut nivel de preț din întreaga Uniune Europeană - 80% față de media UE. Cu alte cuvinte, un cărucior alimentar care costă în medie 100 de euro pe continent este cumpărat pentru 80 de euro în România. Comparaţia este revelatoare: Luxemburgul, pe polul opus, taxează 122 de euro pentru acelaşi coş. Danemarca, 121. Dar să nu ne amăgim singuri: Ponderea cheltuielilor cu alimentele și băuturile fără alcool din bugetul total al gospodăriilor se află în fruntea Uniunii Europene: 23,1%. Media UE: 13,2%. Adică românii cheltuiesc proporţional aproape de două ori mai mult decât media europeană pe acelaşi lucru.

Prețurile scăzute reflectă în primul rând salariile scăzute - forța de muncă mai puțin costisitoare

La „Recreere, sport şi cultură,” România s-a întors pe ultimul loc: 63% din media UE, urmată de Bulgaria cu 66%. La restaurante și cazare, încă penultim: 59%, față de 142% în Danemarca. Există, desigur, categorii în care decalajul este mai mic. În ceea ce privește îmbrăcămintea și încălțămintea, România se situează la 90% din media UE - nu departe de Italia (108%) sau Spania (89%). Hainele nu cunosc frontiere: preţurile globale ale diferenţelor la nivel internaţional ale mărcilor. Preţurile mici sunt o oglindă a salariilor. Problema cu a fi ieftin este că ieftin nu este gratuit.

Prețurile scăzute reflectă în primul rând salariile scăzute - forța de muncă mai puțin costisitoare, serviciile mai puțin plătite, valoarea adăugată mai mică în economie. Datele PIB pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare spun povestea completă. România se situează la 78% din media UE - acelaşi nivel ca şi Croaţia şi peste Bulgaria (68%) şi Grecia (68%). O performanță remarcabilă față de mai puțin de 30% la începutul anilor 2000. Două decenii de convergenţă accelerată, reală şi cuantificabilă. Şi totuşi. Luxemburgul depășește media UE cu 139%. Irlanda cu 100%. Chiar şi Polonia, vecina cu care ne comparăm cel mai des, a ajuns la 82%. România este în creștere, dar referință este, de asemenea, în mișcare.

Paradoxul românesc: consumăm aproape ca Europa, producem mai puține date PPC din 2025 mai confirmă o tensiune pe care economiștii români o semnalizează din ce în ce mai mult: există un decalaj îngrijorător între ceea ce produce România și ceea ce consumă. Consumul final al gospodăriilor pe cap de locuitor la nivelul parității puterii de cumpărare a atins aproape 94% din media UE în 2025 - cu mult peste PIB-ul pe cap de locuitor de 78%. Românii cheltuiesc aproape la fel de mult ca europenii obișnuiți, dar produc mult mai puțin.

Diferența este acoperită de importuri, credite și transferuri - o ecuație care funcționează până când nu mai funcționează. Această structură - consum ridicat în raport cu producția, prețuri scăzute în raport cu consumul - descrie o economie care a crescut prin forța de muncă ieftină și prin extinderea cererii interne, nu prin inovare și productivitate. Modelul nu este nelegitim. A adus o adevărată convergenţă, dar are un matemat