Mariana Grati: Cum leagă educația românilor și moldovenii din Elveția

Cum am trecut de la izolare la conectare digitală?

Mariana Grati, profesoară în sistemul de învățământ elvețian și inițiatoarea proiectului „Școala Guguță” din Zürich, a analizat dinamica comunităților de români și moldoveni din confederație. Prin acest demers dedicat tinerilor din diaspora, ea caută să pună în valoare coeziunea dintre cele două grupuri etnice.

În cadrul emisiunii „Românii care schimbă comunități”, moderată de jurnalistul Bogdan Bolojan pentru DCNews TV, Grati a oferit perspective privind evoluția socială a acestor colectități.

Un aspect central al discuției a vizat gradul de unitate al românilor și moldovenilor stabiliți în Elveția.

Bogdan Bolojan a solicitat o comparație între situația din anul 2016 și prezent, subliniind impactul tehnologiei digitale și al rețelelor de socializare, precum Facebook, în facilitarea contactului dintre membrii comunității.

A fost menționat faptul că generația care a emigrat în jurul anilor 2000 întâmpina dificultăți majore în a se regăsi reciproc, proces limitat adesea la întâlnirile religioase.

În schimb, instrumentele moderne au simplificat semnificativ această conexiune.

Educația prin experiență multisenzorială!

Mariana Grati a confirmat o creștere a coeziunii comunitare, observând o diversitate în practica spirituală.

Dacă unii credincioși frecventează regulat lăcașurile de cult, alții, în special mamele cu copii foarte mici, evită aceste spații din cauza necesității de a sta în picioare timp îndelungat, ceea ce complice gestionarea programului zilnic.

Pentru a compensa această lipsă și pentru a menține legătura culturală, școala a început să organizeze manifestări specifice.

Filozofia din spatele acestor acțiuni se bazează pe ideea că transmiterea limbii materne depășește cadrul strict al lecțiilor formale.

Educația devine eficientă prin prisma emoțiilor și a participării active la evenimente comunitare. Grati subliniază importanța stimulării tuturor simțurilor pentru a fixa identitatea culturală în memoria copiilor.

O viziune largă pentru diaspora!

Anual, instituția găzduiește cinci astfel de manifestări tematice:

Sărbătorirea Mărțișorului; Paștele, caracterizat prin culori vibrante; Ziua Limbii Române, care va marca a patra ediție în luna august;

Ziua României, o celebrare de anvergură redusă, integrată în programul școlii; O ediție specială dedicată Crăciunului.

Prin implicarea directă, copiii experimentează concret ritualurile tradiționale: confecționarea și oferirea mărțișoarelui, prepararea pâinii de Paște și a cozonacului, unde mirosul specific stimulează memoria olfactivă. Aspectele tactile, vizuale și auditive joacă un rol crucial: ascultarea colindelor, rostirea urărilor, agitarea clopoțelului, modelarea aluatului și gustarea cornulețelor cu vișină. Aceste experiențe multisenzoriale consolidează puternic sentimentul de apartenență și identitatea națională a micilor elevi.

Interviu integralul abordează și alte subiecte esențiale, inclusiv experiența pedagogică a profesoarei în Republica Moldova și Elveția, momentul nașterii ideii unei școli românești, strategiile de menținere a vitalității limbii române într-un context multilingv, transformarea școlii într-un hub comunitar pentru părinți, profesori și voluntari, echilibrul dintre integrarea locală și păstrarea rădăcinilor, precum și planurile viitoare de extindere a proiectului Guguță.

Campania media „Românii care schimbă comunități” urmărește promovarea implicării civice a diasporei românești și consolidarea legăturilor cu patria. Inițiativa pune în lumină contribuția activă a cetățenilor români stabiliți în străinătate în viața socială și comunitară a statelor gazdă. Pe parcursul ultimilor ani, mulți români au lansat inițiative civice, educaționale sau sociale, contribuind la dezvoltarea locală și la îmbunătățirea percepției asupra României pe plan internațional.