Mihai Dimian: Rezultatele României la PISA 2025 sunt slabe și trebuie recunoscute

Ce spune ministrul Dimian despre vârsta elevilor la PISA 2025?

Mihai Dimian, șeful actual al portofoliului educațional, a publicat recent o analiză detaliată pe platformele digitale, în care își expune punctul de vedere asupra performanțelor slabe înregistrate de elevii din România la testarea internațională PISA 2025. El insistă pe natura constructivă a acestei intervenții, precizând că scopul său nu este de a valida sau invalida opiniile unor părți implicate, ci de a sublinia dragostea sa pentru sistemul de învățământ și pentru țară, condusă de convingerea fermă că există margini reale de îmbunătățire.

Proba PISA 2025 a fost administrată în prima parte a anului curent, vizând un cohort specific de elevi născuți în 2009. Eșantionul național a inclus 7.725 de participanți, reprezentând o populație totală de aproximativ 172.000 de tineri înregistrați în SIIIR, distribuiți în clasele a VII-a, a VIII-a și a IX-a.

Un aspect crucial evidențiat de ministrul Dimian privește structura vârstei și a clasei elevilor testați. Deoarece 89% dintre aceștia frecventau deja clasa a IX-a, adică liceul, diferențele semnificative de scoruri observate între mediul rural și cel urban nu pot fi atribuite exclusiv calității școlilor gimnaziale din zonele rurale.

Diferența de 109 puncte la Matematică nu trebuie interpretată ca o diferență între elevii care provin din mediul rural și cei care provin din mediul urban și nici ca o măsură a diferenței dintre școlile gimnaziale din rural și cele din urban.

În cazul majorității covârșitoare a elevilor testați, clasificarea rural/urban reflectă localizarea LICEULUI în care elevul învăța în momentul administrării PISA, susține ministrul.

Această disparitate este amplificată de dinamica post-Evaluare Națională, moment în care elevii cu note superioare tind să migreze către instituțiile de învățământ din zone urbane, indiferent de originea lor geografică inițială.

În contextul acestor provocări, autoritățile au implementat măsuri concrete pentru reducerea decalajelor, inclusiv majorarea coeficienților de finanțare pentru școlile din mediul rural și extinderea Planului Național de Reducere a Abandonului Școlar. Datele comparative relevă o problemă sistemică profundă: la Evaluarea Națională din 2024, circa 31% dintre candidați au obținut note inferioare lui 5 la matematică, în timp ce testele PISA 2025 indică faptul că aproximativ 52% dintre elevii români de 15 ani nu atinge nivelul 2 de competență.

Deși metodologia și obiectivele celor două probe diferă, convergența acestor indicatori sugerează o lacună majoră.

Ce măsuri concrete au adoptat autoritățile pentru a reduce decalajele?

„Aproximativ 50% dintre elevii clasei a VIII-a nu au cunoștințele și competențele pe care le-am stabilit ca standard minimal la finalizarea gimnaziului,” constată Dimian.

El afirmă că generația curentă a avansat prin gimnaziu datorită relaxării cerințelor, nu prin asimilarea efectivă a conceptelor esențiale.

Scăderea înregistrată de România între edițiile PISA 2022 și 2025 se înscrie într-o tendință globală de declin al rezultatelor educaționale, fenomen care afectează și statele avansate din zona OCDE. Mediile OCDE au înregistrat o regresie la matematică, științe și lectura, iar scorul mediu al României a scăzut cu 9 puncte la disciplina matematică.

Ministrul atrage atenția că perioada de referință a inclus un an de instruire online impus de pandemie, factor care a erodat progresul mediu de învățare la scară planetară.

Totuși, România rămâne în urmă față de media OCDE, decalaj explicat prin volumul redus al orelor de curs: elevii noștri beneficiază de puțin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în ciclurile primar și gimnazial, cu aproximativ 1.600 de ore mai puțin decât media OCDE.

Situația este agravată de durata vacanțelor, raportul oficial arătând că „România are o vacanță școlară cumulată de 16,6 săptămâni pe an, comparativ cu media OCDE care este de 13,5 săptămâni pe an”. Pentru a compensa aceste deficiențe structurale, Ministerul Educației a decis ca programele „Școala altfel” și „Școala verde” să fie restructurate, incluzând activități didactice remediale și aplicabile situațiilor din viața reală.

O altă măsură cheie vizează asistența individualizată: „Toți elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente trebuie să participe la activități săptămânale remediale la matematică și limba și literatura română.” Aceste demersuri urmăresc să transforme abordarea pedagogică, punând accentul pe consolidarea bazelor teoretice și practice, esențiale pentru performanța academică viitoare a tinerilor români.