Mii de agenți inteligență artificială au rezolvat o problemă matematică de 90 de ani

10.000 de agenți AI au rezolvat o enigmă de un secol!

Un grup masiv de agenți de inteligență artificială, estimat la circa 10.000 de unități, a reușit să ofere o rezolvare unei enigma matematice care a rezistat testului timpului timp de aproape un secol. Procesul a necesitat o perioadă de activitate continuă de 88 de ore, timp în care aceste entități virtuale au funcționat în paralel. OpenAI, firma dezvoltatoare a platformei ChatGPT, a confirmat oficial existența unei soluții pentru problema complexă legată de ecuațiile care modelează dinamica fluidelor.

Totuși, validarea formală a rezultatului de către Clay Mathematics Institute, organismul responsabil pentru administrarea premiului de un milion de dolari asociat acestei provocări, încă așteaptă, conform informațiilor furnizate de News. ro.

Arhitectura tehnică implementată de OpenAI se bazează pe un sistem de agenți coordonați, alimentați de un model propriu de inteligență artificială. Acești agenți virtuali aveau capacitatea de a executa secvențe de cod, de a interoga o arhivă digitală a internetului și de a schimba informații între ei, organizându-se în structuri grupale.

Specific pentru cazul ecuațiilor Navier-Stokes, echipa virtuală a fost compusă din aproximativ 10.000 de agenți care au operat simultan.

Cronologia evenimentelor indică faptul că primele instanțe ale sistemului au fost activate pe data de 2 septembrie, iar soluția finală a fost generată pe 5 septembrie, marcând astfel un interval de lucru de aproximativ 88 de ore.

Problema Navier-Stokes se înscrie în categoria celor șapte Millennium Prize Problems, o selecție realizată în anul 2000 de către Clay Mathematics Institute, care a identificat aceste provocări ca fiind printre cele mai ardue din domeniul matematicii. Pentru fiecare dintre aceste probleme, institutul a alocat un premiu substanțial de un milion de dolari. Lista include și alte mistere celebre, precum Ipoteza Riemann sau Conjectura Birch și Swinnerton-Dyer. Până în ziua de miercuri, reprezentanții Clay Mathematics Institute nu emisera niciun comentariu public privind soluția avansată de OpenAI.

Anunțul a stârnit imediat dezbateri intense în comunitatea academică. Tristan Buckmaster, profesor de matematică la Universitatea din New York, a exprimat dubii. Acesta menționează că colabora cu Levent Alpöge, un matematician angajat la compania concurentă Anthropic, la diverse probleme matematice, inclusiv cea referitoare la Navier-Stokes. Conform afirmațiilor lui Buckmaster, Alpöge ar fi primit informații conform cărora datele privind progreselor lor de cercetare ar fi ajuns la OpenAI.

Profesorul susține că abordarea adoptată de OpenAI este similară cu direcția de investigare a propriei lor cercetări, subliniind că nu este un traiect pe care îl poți parcurge în câteva zile doar prin transmiterea enunțului problemei către un model de inteligență artificială.

Matematicianul a pus și o altă întrebare crucială: este posibil ca modelele OpenAI să fi fost antrenate pe date provenite din sesiunile lor desfășurate în Codex. Deși a precizat că nu o acuză direct pe companie de a fi folosit cercetarea lor și că nu a examinat demonstrația prezentată de OpenAI, suspiciunile rămân.

OpenAI a recunoscut că inițiativa sa a debutat pe 1 septembrie, imediat ce cercetătorii interni au auzit un zvon despre progrese în rezolvarea problemei, descoperind ulterior că acesta se referea la munca lui Alpöge și Buckmaster.

Compania argumentează că nici cercetătorii, nici agenții săi nu au avut acces la lucrările celor doi matematicieni înainte ca acestea să fie publicate și că nu au fost consultate date specifice ale utilizatorilor. Totuși, OpenAI a admis că nu poate exclude posibilitatea ca date anonimizate, generate în urma utilizării produselor sale, să fi contribuit anterior la rafinarea modelelor.

Pe lângă aspectele matematice, articolul original conține și o secțiune distinctă despre plecarea unui cercetător britanic, Jacob Coxon, de la Anthropic și din industria inteligenței artificiale. El consideră că nicio companie nu mai poate dezvolta aceste sisteme în mod responsabil fără intervenția statelor. Tânărul expert, în vârstă de 27 de ani, și-a anunțat decizia prin șapte mesaje publicate pe platforma X, marți spre sfârșitul după-amiezii. În mai puțin de două ore, acestea fuseseră deja vizualizate de două milioane de ori.

10.000 de AI-uri au rezolvat o enigmă de un secol!

Motivul se rezumă la o singură frază: „Niciuna dintre cele două companii nu acționează în mod responsabil. Se îndreaptă cu viteză spre o superinteligență capabilă să se perfecționeze singură și se joace cu viețile noastre”. Cele două companii în cauză nu sunt altele decât OpenAI și Anthropic, cei doi foști angajatori ai săi, scrie News. ro.

Matematician de formație, Coxon a lucrat la antrenarea unor noi modele de inteligență artificială pe baza unor cantități imense de date. Se afla, așadar, în inima procesului. Colegii săi folosesc acum cuvinte precum crunchtime (momentul decisiv) și endgame (faza finală) pentru a descrie direcția în care se îndreaptă sectorul IA, a povestit Coxon cotidianului The Wall Street Journal.

Ne îndreptăm spre cele mai extreme scenarii, în care, până la sfârșitul anului viitor, lucrurile ar putea scăpa deja de sub control, avertizează el în interviul acordat cotidianului american.

Cu atât mai mult cu cât, în viziunea sa, cursa dintre laboratoarele americane și cele chineze face să fie inevitabile compromisurile în materie de securitate. Pe X, tânărul merge și mai departe. Nu subestimați puterea acestei tehnologii.

Aceste sisteme vor deveni în curând supraomenești, capabile să pirateze orice, să revoluționeze orice domeniu de la o zi la alta și să dobândească putere și resurse reale, spune el într-un tweet. Mai rău, oamenii care dezvoltă IA cred sincer că aceasta ne-ar putea ucide pe toți până la sfârșitul deceniului. Nu este o strategie de marketing, continuă avertismentul tânărului matematician.

În fața presei, liderii și cercetătorii experimentați își aleg cu grijă cuvintele „pentru a părea rezonabili”.

Însă, în privat, asigură el, aceleași persoane „își exprimă frica”, susține el.

Dacă cred cu adevărat asta, atunci de ce continuă să o construiască?, se întreabă Coxon, care își împărtășește perspectiva: La OpenAI, mulți nu au înțeles pe deplin mizele civilizaționale.

La Anthropic, mizele sunt bine înțelese, dar sunt angajați într-o cursă pentru a ajunge primii – consideră că nimeni altcineva nu va acționa în mod responsabil, așa că trebuie să o facă ei înșiși, în ciuda riscului.

La începutul acestui an, Coxon a părăsit OpenAI pentru a se alătura Anthropic, tocmai datorită reputației acesteia în materie de siguranță a modelelor. Deși consideră că eforturile Anthropic în acest domeniu sunt sincere, el estimează acum că nicio companie nu poate dezvolta în mod responsabil o inteligență artificială capabilă să depășească capacitățile umane într-o serie întreagă de sarcini (ceea ce se numește uneori inteligență artificială generală sau AGI) fără intervenția statelor sau o încetinire coordonată.

Potrivit Wall Street Journal, această plecare se numără printre primele cazuri în care un angajat al Anthropic părăsește compania din cauza temerilor legate de siguranța IA.

Anterior, un cercetător specializat în aceste chestiuni demisionase deja pentru a se dedica studiului poeziei. Avertismentul său?

„Lumea este în pericol”.