Mircea Toma: comunitatea dezinformării are acte în regulă, amenzile CNA nu au fost mărite

Ce s-a decis în ședința de guvern din vineri, 16 octombrie?

Într-un text de opinie publicat recent, Mircea Toma, membru al Consiliului Național al Audiovizualului, spune că s-a format o „comunitate cu acte în regulă” în jurul fenomenului dezinformării. Toma, care a lucrat la ActiveWatch – organizație care monitorizează spațiul mass-media, precizează transparent – oferă cifre comparative pentru a arăta că amenzi aplicate de CNA nu au fost mărite, ci doar actualizate tehnic, păstrând valoarea reală a sancțiunilor la un nivel redus și aproape inutil.

Această analiză a fost încredințată de Toma către HotNews și este publicată aici.

Contextul deciziei guvernamentale vine la o lună după lansarea campaniei organizației Declic, „Votați pentru amenzi mai mari de la CNA împotriva dezinformării!”. De asemenea, raportul „Media Capture” pentru anul 2026, elaborat de ActiveWatch, consemnează că sancțiunile CNA rămân prea blânde pentru a descuraja încălcările repetate.

Ambele organizații susțin protejarea libertății de exprimare, ceea ce permite interpretarea unei creșteri a amenzilor ca sprijin pentru o comunicare responsabilă și pentru accesul liber la informații de interes public.

Totuși, solicitarea vocilor din societatea civilă nu are nicio legătură cu inițiativa CNA, acceptată prin hotărâre de guvern, de actualizare a amenzilor. Până în momentul actualizării, aceste sancțiuni au rămas la nivelul din 2009, dată la care s-a făcut ultima indexare. În cei 17 ani care au trecut, valoarea reală a amenzilor s-a erodat cu peste 50%. Legea audiovizualului cere actualizarea amenzilor în funcție de inflație, operațiune rezervată guvernului; altfel, modificarea lor necesită o decizie parlamentară.

În ședința de guvern din vineri, 16 octombrie, Guvernul Bolojan a aprobat actualizarea amenzilor pe care CNA le poate impune televiziunilor și radiourilor. Această decizie vine la aproximativ o lună de la debutul campaniei Declic.

Ce aspect esențial trebuie adăugat?

Criticile adresate CNA s-au concentrat pe amânarea de 17 ani a solicitării actualizării. Dacă această actualizare ar fi fost făcută la timp, ar fi fost considerată un act tehnic, fără a genera discuții politice.

În spatele acestei actualizări nu stă niciun interes politic, ci o simplă regulă de trei.

Un fostă ziaristă invocă un pericol real al modificării amenzilor: posibilitatea ca un guvern autoritar să folosească sancțiuni financiare disproporționate pentru a scoate din cursă presa ostilă. Pentru a verifica dacă acest pericol există în cazul de față, trebuie analizată ponderea amenzilor în raport cu veniturile celor sancționați.

În 2008, CNA a aplicat amenzi în valoare de 750.000 lei (echivalentul a 200.270 de euro), în timp ce venitul net al televiziunilor a fost de 330-340 milioane de euro. În 2025, volumul total al amenzilor a fost de 1.707.500 lei (aproximativ 334.800 de euro), iar veniturile au fost de 415 milioane de euro.

Într-o situație ideală, această discuție nu ar fi necesară: dacă niciun operator media nu ar încălca legea, amenzile nu ar mai fi relevante. Realitatea, totuși, nu e ideală. Deși majoritatea posturilor de radio și televiziune respectă legea, un număr mic de posturi o încălcează frecvent, cu o ostentativă indiferență față de sancțiuni.

Un exemplu emblematic este cazul Realitatea Plus. Acest post a încasat în 2025, de la partidul AUR, pentru o singură emisiune („Culisele statului paralel”), suma de 450.000 de euro. Când un post de televiziune încasează pentru o singură emisiune o sumă mai mare decât toate amenzile aplicate de CNA în 2025 tuturor posturilor (334.800 de euro), se înțelege de ce amenzile nu produc efecte asupra celor care încălcează legea.

La categoria grea a încălcărilor, campioana anului 2025 a fost Realitatea Plus, care a atras 68,7% din valoarea totală a amenzilor. Împreună cu România TV, a doua în acest clasament, cele două televiziuni au reprezentat 86,6% din valoarea totală a sancțiunilor aplicate de CNA în anul trecut.