Nicușor Dan, între PSD-AUR și dreptul de a refuza un premier

Poate președintele să ignore votul Parlamentului?

Președinții României au refuzat până acum două propuneri de premier susținute de o majoritate parlamentară. În 2009, Traian Băsescu a ignorat majoritatea care îl propunea pe Klaus Iohannis pentru funcția de prim-ministru.

Un alt moment similar s-a petrecut în 2017, când Sevil Shhaideh, susținută de o majoritate parlamentară, nu a fost acceptată de președintele Iohannis.

Dar ce s-ar întâmpla dacă o majoritate parlamentară îi propune președintelui Nicușor Dan un candidat pentru funcția de prim-ministru, în cazul în care actualul guvern condus de Ilie Bolojan este demis prin moțiune de cenzură?

Președintele nu este obligat să îl propună pe premierul dorit de o majoritate parlamentară. Constituția îi impune să efectueze consultări la Cotroceni, dar decizia finală îi aparține. Refuzul de a-l numi pe candidatul propus de majoritate nu este sancționabil, a explicat Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale.

Spre deosebire de situația unui ministru, unde președintele poate refuza o singură dată o propunere, cu obligativitatea de a motiva decizia, cazul premierului este diferit. Această regulă a fost stabilită în 2008, cu Norica Nicolai, și se aplică atunci când un premier propune un ministru. Articolele 85 și 103 din Constituție reglementează situația premierului, iar președintele nu poate fi obligat să semneze o numire pe care nu o dorește.

Președintele Dan a declarat public că nu va încredința mandatul de premier unei majorități formate din PSD și AUR.

Va accepta președintele Dan propunerea unei majorități controversate?

Partidul condus de Sorin Grindeanu a anunțat intenția de a depune o moțiune de cenzură împotriva lui Ilie Bolojan, dar până acum nu a indicat dacă ar dori să formeze un guvern cu AUR, partid pe care îl consideră extremist.

O suspendare a președintelui pentru refuzul de a numi un premier propus de majoritate este improbabilă, deoarece nu ar constitui o încălcare gravă a Constituției. Nu este o obligație legală, ci o decizie politică. Dacă niciun partid nu deține majoritatea în Parlament, președintele este cel care decide, a mai explicat Zegrean.

Surse politice consultate de HotNews. ro confirmă faptul că președintele nu are obligația de a numi premierul dorit de o majoritate parlamentară, dar există riscul de a fi acuzat de blocaj politic. Președintele poate propune un alt candidat, dar acesta trebuie să obțină votul de încredere al Parlamentului. Există, așadar, riscul ca majoritatea parlamentară să solicite suspendarea președintelui, deși Constituția nu prevede explicit această posibilitate. Discuția privind o eventuală suspendare este de natură politică, nu juridică.

Articolul 85 din Constituție prevede cadrul general, iar articolul 103 detaliază procedura specifică. Acesta din urmă stabilește că Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, după consultarea partidului care deține majoritatea absolută în Parlament sau, în lipsa acesteia, a partidelor reprezentate în legislativ.

Candidatul desemnat trebuie să obțină votul de încredere al Parlamentului, în termen de 10 zile de la desemnare, asupra programului și a întregii liste a Guvernului.

Dezbaterea are loc în ședință comună a Camerei Deputaților și a Senatului, iar votul este decis cu majoritatea simplă a deputaților și senatorilor.