Noul premier trebuie să prezinte un plan economic concret, nu doar sloganuri

Energie: de la vorbe la acțiuni concrete?

Programele electorale pline de promisiuni vagi și alianțe politice instabile ascund o realitate mult mai gravă: lipsa unei strategii economice solide.

Fără un plan de guvernare structurat, bazat pe obiective precise și termene limită realistice, noul lider executiv se va confrunta cu gestionarea unei crize profunde, nu cu relansarea economiei.

Anul 2027 se profilează a fi extrem de provocator pentru finanțele publice.

Construcții: planificare și stimulente pentru deblocare?

Bugetul de stat trebuie să facă față unei datorii uriașe, care depășește suma de 100 de miliarde de lei, simultan cu necesitatea de a reduce deficitul bugetar prin reducerea cheltuielilor și o colectare mai riguroasă a impozitelor.

Dacă sectorul productiv nu reușește să iasă din stagnare, spectrul unei stagflații devine o amenințare iminentă. România are nevoie urgentă de inițiative care să reinvieze activitatea economică, nu de simple corecturi în rapoartele financiare.

Este imperativ să se treacă de la discursuri la implementarea unor soluții tangibile. Deși extinderea surselor de producție este esențială, o politică coerentă de stabilire a prețurilor, adaptată la specificul economiei naționale, este la fel de crucială. Având în vedere că o proporție substanțială din energia consumată este generată intern, prin intermediul societăților de stat, acordurile pe termen lung încheiate cu industria trebuie să exploateze acest avantaj strategic.

Costuri energetice mai scăzute și previzibile se traduc direct în reducerea costurilor de producție pentru fabrici și în o competitivitate sporită pe piețele externe.

Auto: energie ieftină și investiții noi!

Sectorul construcțiilor necesită o abordare duală.

Proiectele de infrastructură publică solicită un orizont temporal multi-anual, cu detalii clare, pentru a permite companiilor românești să-și planifice operațiunile și să execute lucrările. În segmentul rezidențial și industrial, introducerea unui pachet de stimulente fiscale pentru capitalul privat ar putea debloca șantierele aflate în impas. Pentru cetățeni, accesibilitatea creditelor ipotecare, prin dobânzi subvenționate și condiții flexibile de plată, ar facilita achiziția de locuințe.

Adoptarea unei legi moderne privind chiria ar echilibra protecția locatarilor cu o creștere a veniturilor la bugetul de stat.

Alimentație: control și reputație?

Industria auto, care reprezintă coloana vertebrală a exporturilor, are nevoie de o energie la prețuri competitive.

Atât Dacia, cât și Ford au subliniat deja această vulnerabilitate.

Simultan, statul ar trebui să atragă fluxuri noi de investiții, inclusiv din regiunea Asiei, prin dezvoltarea de parcuri industriale specializate, oferind facilități fiscale transparente atât pentru producători, cât și pentru furnizorii de componente.

Exporturile din domeniul alimentelor necesită o supraveghere mai strictă.

Legislație: stabilitate?

Incidentul recent, în care loturi de carne de pui contaminate cu salmonella au fost semnalate de autoritățile altor state membre, demonstrează cât de fragilă este reputația mărcii „made in Romania”.

Prim-ministrul, prin intermediul ANSVSA și al altor instituții competente, trebuie să consolideze mecanismele de control la nivelul producătorilor, fără a uita sprijinirea firmelor care vizează extinderea pe piețele internaționale.

Standardizarea proceselor și asistența la export pot îmbunătăți semnificativ balanța comercială.

IT&C: revenirea facilităților fiscale!

Incertitudinea legislativă rămâne o problemă sistemică. Ordonanța de urgență care a vizat industria jocurilor de noroc a provocat închideri de afaceri și a stârnit confuzie.

Stabilirea unor norme tranzitorii clare ar diminua haosul actual. Acest principiu se aplică și industriei tutunului, care generează anual exporturi de circa 4 miliarde de euro. Un cadru fiscal stabilizat ar încuraja investițiile pe termen lung.

Producătorii de băuturi răcoritoare așteaptă clarificări legate de impozitarea zahărului. Fără o legislație coerentă, care să includă și sectoarele conexe, companiile, multe dintre ele fiind exportatori majori, nu pot elabora strategii pe termen mediu.

Sectorul IT&C, considerat unul dintre principalii piloni ai creșterii în ultimii ani, a suferit din cauza eliminării anumitor facilități fiscale. Este necesar un plan național comprehensiv, care să includă credite cu dobândă redusă pentru proiectele de inteligență artificială de tip start-up și parteneriate reale între sectorul public și cel privat pentru digitalizarea serviciilor administrative.

Comerț intern: dialog și transparență?

Platforme digitale esențiale, precum cadastrul, ghișeul. ro sau buletinul electronic, ar putea beneficia de expertiza companiilor locale, în loc să genereze noi dezbateri politice.

Comerțul cu amănuntul continuă să fie principalul motor al consumului intern.

Este vital să se instaureze un dialog constructiv cu marile lanțuri de magazine și cu actorii din comerțul online, pentru a diminua evaziunea fiscală și a stabili reguli clare și previzibile.