Ordonanță de noapte pentru salvarea unor oameni, dar și pentru eliminarea altora

Nouă ani mai târziu, în 2026, rolurile se inversează, dar tactica rămâne aceeași

În peisajul politic românesc, deciziile luate în miez de noapte, sub forma unor ordonanțe de urgență, par să aibă un ecou persistent, deși cu o polaritate inversă. Ne amintim de evenimentele din ianuarie 2017, când, sub conducerea aceluiași Sorin Grindeanu, pe atunci premier al României din partea PSD, o ordonanță de urgență controversată a modificat Codul Penal.

Această intervenție legislativă, supranumită „OUG 13”, a fost percepută de opoziție și de sute de mii de cetățeni ieșiți în stradă drept o încercare de a proteja o singură persoană – liderul de atunci al partidului, Liviu Dragnea – de rigorile legii, prin introducerea unui prag valoric pentru abuzul în serviciu.

Protestele masive, cele mai ample de după Revoluția din 1989, au dus, în cele din urmă, la retragerea ordonanței. Lecția învățată atunci părea a fi clară: legislația nu trebuie să fie croită pentru a favoriza sau defavoriza o anumită persoană.

Nouă ani mai târziu, în 2026, rolurile se inversează, dar tactica rămâne aceeași.

Sorin Grindeanu, acum președinte al PSD, se află din nou în centrul unei controverse similare, dar cu un scop diametral opus. Dacă OUG 13 a fost despre salvarea unui individ, actualul „amendament Fritz” la Legea integrității vizează eliminarea unei alte figuri publice. Mecanismul este identic, doar semnul operației s-a schimbat.

Consecințele, de această dată, nu afectează doar credibilitatea sistemului judiciar, ci și buzunarele cetățenilor români, având în vedere că sunt în joc 770 de milioane de euro din PNRR, fonduri nerambursabile, puse în pericol de un calcul politic.

Legea integrității, care are rolul de a reforma Agenția Națională de Integritate, reprezintă un jalon esențial asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Pentru ca aceste fonduri să fie deblocate și pentru ca legea să rămână validă în fața Comisiei Europene, ea trebuie adoptată și publicată în Monitorul Oficial până la data de 31 august.

Cu toate acestea, PSD a atașat proiectului un amendament controversat

Conform declarațiilor guvernamentale, de adoptarea sa depind peste 770 de milioane de euro. Aceste aspecte subliniază importanța ca această lege să fie tratată cu maximă rigoare și profesionalism, departe de orice jocuri politice.

Cu toate acestea, PSD a atașat proiectului un amendament controversat.

Acesta stipulează că persoanele găsite definitiv în stare de incompatibilitate sau conflict de interese își pierd mandatul în termen de treizeci de zile de la intrarea în vigoare a legii, chiar și în situațiile în care incompatibilitatea sau conflictul de interese au fost constatate înainte de existența legii.

O astfel de prevedere implică o aplicare retroactivă a legii, ceea ce contravine Constituției României, care stipulează fără echivoc că legea dispune numai pentru viitor.

Un text legislativ care produce efecte în trecut este, prin însăși natura sa, susceptibil de a fi declarat neconstituțional, riscând astfel să trimită cele 770 de milioane de euro înapoi la Bruxelles.

Această retroactivitate nu servește scopului integrității, ci, mai degrabă, vizează o țintă precisă: primarul Timișoarei, Dominic Fritz, pe care Înalta Curte l-a găsit, în iunie 2026, în conflict de interese. Chiar și fără a fi un susținător al primarului, este evident că o lege concepută pentru a înlătura o anumită persoană încetează să mai fie un instrument al justiției și devine o armă politică.

Agenția Națională de Integritate a intervenit public, contestând teza unui „singur om” și subliniind importanța unei legislații echitabile și imparțiale.