Ospitalitatea cere reformă fiscală înainte de creșterea salariului minim

De ce angajatorii se opun creșterii?

Federația Română a Angajatorilor din industria ospitalității (FPIOR) avertizează că o nouă creștere a salariului minim, fără reformă fiscală, riscă să devină o sursă de venituri pentru stat, nu un sprijin real pentru angajați.

Angajatorii cer Guvernului să ia în considerare cât ajunge de fapt în buzunarul angajatului și cât colectează statul, pe măsură ce costurile de operare cresc și puterea de cumpărare este erodată de prețuri și taxe. FPIOR solicită ca orice discuție despre creșterea salariului minim să fie însoțită de măsuri care să reducă sarcina fiscală, să protejeze puterea de cumpărare și să permită firmelor să își mențină capacitatea de a investi și de a crea locuri de muncă.

Angajatorii nu pun la îndoială nevoia oamenilor de a câștiga mai mult, dar refuză să susțină o politică prin care factura de plată pentru cheltuielile generate, inclusiv prin decizii de stat, este transferată în întregime către companii și angajați, a declarat FPIOR într-un comunicat de presă miercuri.

Președintele executiv al Federației, Kalin Cozma, avertizează că mecanismul fiscal actual transformă creșterea salariilor într-o povară pentru angajatori și o oportunitate de colectare pentru stat. Dacă statul vrea mai mulți bani de la noi, ar putea cel puțin să ceară cu sinceritate, nu să pună cetățenii în pericol.

Pentru 200 de lei, statul percepe aproape 300. Dacă ar fi vrut să ajute cetățenii, ar fi abolit TVA pe mărfuri.

Acestea nu sunt măsuri oneste, a declarat Calin Cozma, președintele executiv al FPIOR.

Cât costă o creștere de 300 de lei?

Reprezentanții Federației declară că opoziția angajatorilor față de o creștere ulterioară a salariului minim, în condițiile actuale, nu are nimic de-a face cu valoarea muncii oamenilor sau cu lipsa necesității de venituri mai mari. Dimpotrivă, presiunea financiară asupra angajaților este evidentă și creșterea salariilor este necesară. Nimeni nu contestă necesitatea de a crește veniturile tuturor angajaților, în special cele mai vulnerabile grupuri cu venituri scăzute. Dar fără o strategie adecvată în această privință, doar creșterea indiscriminată a salariului minim va pune mai multă presiune asupra companiilor și a angajaților.

Obiectivul este de a reduce impozitarea lucrătorilor cu venituri mici. Să nu uităm că suntem țara cu cea mai mare impozită cu venituri scăzute din UE.

Dacă vrea să aibă un impact real, ar trebui să existe o impozitare zero asupra salariului minim, a declarat Valentin Șoneriu, președintele FPIOR.

Reprezentanții angajatorilor atrag atenția asupra faptului că statul încearcă astfel să răspundă unei probleme pe care toate politicile sale fiscale și economice le-au amplificat, transferând costurile celor care lucrează și companiilor care le angajează. Datele invocate de angajatori arată că, în cazul unei societăți conduse de un antreprenor care își asumă direct riscurile activității, profitul anual brut rămas după cheltuieli ar ajunge la 24 699 de lei în cazul unei creșteri cu 300 de lei minime și cu 23 538 de lei în cazul unei creșteri cu 500 de lei.

Potrivit estimărilor reprezentanților angajatorilor, aproape 700.000 de întreprinderi ar fi fost supuse acestei presiuni.

„Nu poți cere permanent sectorului privat să acopere deciziile publice și să prezinte fiecare creștere a impozitelor sau a costurilor ca o măsură în favoarea cetățenilor. Dacă vrei să crești veniturile oamenilor, trebuie să te asiguri că banii merg la ei, nu că majoritatea se întorc la stat. Altfel, nu vorbim despre sprijinirea angajaților, ci despre o nouă metodă de colectare”, spune Calin Cozma.

Reprezentanții Federației consideră că guvernul trebuie să înceapă cu o analiză reală a efectelor impozitării asupra salariilor și a societăților, urmată de un dialog concret cu partenerii sociali. O politică salarială durabilă nu poate fi construită prin decizii unilaterale și prin transferul succesiv al costurilor către angajatori și angajați, se arată în declarație.