Pace în lume: scădere record în 12 ani consecutivi

Polonia a urcat 23 de trepe, ajungând pe locul 22!

Nivelul de securitate globală a suferat o erodare continuă în ultimele două decenii și a ajuns la un punct critic. Conform Global Peace Index 2026, media mondială a scăzut cu 0,7% față de anul anterior.

Această tendință negativă durează de 12 ani consecutivi — o perioadă istorică de declin.

Analiza detaliată a celor 163 de state din studiu arată o realitate îngrijorătoare: aproape 61%, adică 99 de țări, au înregistrat o degradare a indicatorilor de pace. Doar 62 au reușit să-și consolideze poziția.

Ce alimentă această evoluție? Predominant, intensificarea confruntărilor armate.

Astăzi, numărul de dispute teritoriale active între state este cel mai ridicat din 1945. În 2008, 59 de țări erau implicate în lupte externe; azi, numărul a ajuns la 103.

Bilanțul uman este dramatic: în 2025, peste 181.000 de vieți au fost pierdute în contexte de conflict.

Pentru prima oară de la existența acestui barometru, 20 de națiuni au depășit pragul de 1.000 de victime mortale. Deplasarea populațiilor a atins cote alarmante: 117 de milioane de persoane sunt strămutate — aproximativ un din fiecare 67 de locuitori ai planetei.

Clasamentul reflectă această polarizare.

Islanda păstrează locul de lider pentru al 19-lea an la rând. Podiumul este completat de Noua Zeelandă, Elveția, Slovenia și Irlanda. În partea de jos a tabelului, Rusia ocupă ultima poziție, urmată de Sudan, Republica Democrată Congo, Ucraina și Israel.

Un progres spectaculos l-a înregistrat Polonia, care a urcat 23 de trepe și se află acum pe locul 22. Statele Unite ale Americii au alunecat pe poziția 134, datorită instabilității politice interne. România se clasează pe locul 45, cu o ușoară scădere a score-ului (+0,027) și o poziție înapoi față de anul precedent.

În cadrul regional „Europa de Est și Asia Centrală”, România este pe a patra poziție, depășită de Bulgaria (26), Uzbekistan și Kazahstan. Republica Moldova este pe locul 55, Ungaria pe 15.

Metodologia se bazează pe 23 de variabile, grupate în trei piloni: stabilitatea socială și securitatea, natura conflictelor (interne și externe) și nivelul de militarizare. Această abordare holistică capturează nu doar riscurile zilnice, ci și angajamentul militar și tensiunile diplomatice.

Cheltuielile au crescut cu 3,2% față de anul trecut!

Contextul macroeconomic arată o triplare a restricțiilor comerciale și o slăbire a instituțiilor multilaterale.

Capacitatea de a finaliza războaiele prin negociere a scăzut drastic: în anii 2010, doar 4% dintre conflicte s-au încheiat prin acorduri de pace, comparativ cu 23% în deceniul 1970.

Raportul include un capitol special despre impactul inteligenței artificiale în teatrul de operațiuni.

Impactul financiar al violenței este masiv. Institutul pentru Economia Păcii (IEP) estimează că costul total al violenței în 2025 atinge 21,8 trilioane de dolari la paritatea puterii de cumpărare (PPP).

Aceasta reprezintă 10,5% din PIB-ul global sau 2.657 de dolari pe cap de locuitor.

Comparativ cu anul anterior, cheltuiala a crescut cu 3,2%. față de 2008, mărirea în termeni reali este de 48%.

În cele 10 țări cele mai lovite, povara violenței ajunge la 23,4% din PIB; în cele mai liniștite 10, scade la 2,2%.

Fluxurile financiale se îndrejează masiv către sectorul defensiv, în detrimentul investițiilor productive.

Bugetele militare consumă 43% din total — adică 9,5 trilioane de dolari — cu o creștere anuală de 5,8% în 2025, cea mai mare din istorie.

Europa înregistrează salturi majore prin inițiative precum „ReArm Europe”, care visează 800 de miliarde de euro.

Pentru economii precum România, marcate de deficite bugetare, realocarea fondurilor din infrastructură, educație și sănătate către apărare devine o provocare majoră. Logica IEP sugerează că fiecare leu cheltuit pentru controlarea violenței nu generează același multiplicator economic ca unul investit productiv.

Șocurile geopolitice se transmit direct inflației globale. Conform estimărilor, conflictul din Iran va reduce PIB-ul mondial cu minim 0,6% în primul an, într-un scenariu de armistițiu fragil — o cifră pe care analizatorii o consideră conservatoare.

Deoarece prin Strâmtoarea Hormuz tranzitează o cincime din petrolul global și aproximativ 20% din gazele naturale lichidificate, diferența financiară între o pauză lungă în lupte și reluarea ostilităților este de 2,2 trilioane de dolari anual — o sumă pe care IEP o numește „valoarea diplomației reușite”.