Peste 500.000 de șomeri și forță de muncă latentă în România
Cine sunt cei 200.000 de români care nu caută un job?
România se confruntă cu o piață a muncii complexă, în care la cei 500.300 de șomeri înregistrați la finele anului 2025 se adaugă o forță de muncă potențială adițională de 204.500 de persoane, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Această categorie include indivizi disponibili să lucreze, dar care în prezent nu își caută activ un loc de muncă.
Din totalul forței de muncă potențiale adiționale, 199.200 de persoane nu au demarat căutarea unui loc de muncă, iar aproximativ 6.500 de persoane caută activ, dar nu ar putea începe imediat o activitate profesională. Procentul persoanelor din forța de muncă potențială adițională față de populația activă este de 2,4%. Comparativ cu anul 2024, numărul acestor persoane a scăzut cu 19.300.
Din rândul celor care sunt disponibili să muncească, dar nu caută activ un loc de muncă, majoritatea sunt femei (121.700), iar o proporție semnificativă trăiește în mediul rural (148.500). INS definește forța de muncă potențială adițională ca fiind suma persoanelor inactive care au căutat un loc de muncă în ultimele patru săptămâni, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni, și a celor care nu au căutat un loc de muncă, dar sunt disponibile să o facă.
Populația inactivă din punct de vedere economic include persoanele sub 15 ani, cele peste 89 de ani, precum și persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 89 de ani care nu sunt nici ocupate, nici șomeri. În total, populația inactivă cu vârste cuprinse între 15 și 74 de ani se ridică la 6,17 milioane de persoane, în timp ce populația ocupată este de 7,6 milioane.
Subocuparea, o problemă persistentă
Forța de muncă ascunsă: O problemă reală?
Datele INS relevă că în rândul persoanelor ocupate există 75.400 de persoane care lucrează cu program redus și ar dori să lucreze mai multe ore, fiind considerate persoane subocupate. Dintre acestea, aproape 60.000 se află în mediul rural. Această categorie reprezintă 0,9% din populația activă, 1% din populația ocupată și 40,1% din numărul total al persoanelor care lucrează cu program parțial. Față de anul precedent, numărul persoanelor subocupate a scăzut cu 12.100.
Persoanele subocupate sunt definite ca fiind persoane ocupate care lucrează cu program parțial și care doresc și sunt disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent. Această situație indică o potențială neutilizare a resurselor umane și o posibilă subdimensionare a productivității.
Sorin Pâslaru, de la Ziarul Financiar, subliniază că transporturile și logistica vor fi din ce în ce mai influențate de cerințele consumatorilor, care sunt în continuă creștere. În pofida turbulențelor politice și a crizei din Iran, Bursa de la București a înregistrat performanțe remarcabile, devenind cea mai performantă din Europa, cu o creștere de 63% în ultimul an.
Alin Ușeriu, de la Via Transilvanica, atrage atenția asupra importanței zonei rurale, care reprezintă una dintre ultimele regiuni agricole funcționale din Europa. România ar putea fi considerată o „Elveție a Europei de Est”. Cătălin Marin, de la SVN România Credit & Financial Solutions, estimează că dobânzile vor intra într-o fază de stabilitate în 2026, iar refinanțările vor domina piața, clienții fiind din ce în ce mai informați și calculați.
Vlad Vitcu, CEO al BCR Leasing, afirmă că, în ciuda dificultăților, compania și-a asumat o strategie de creștere, având un buget corespunzător pentru anul 2026. În contextul geopolitic actual, Iranul, cu un trecut glorios, se confruntă cu o situație dificilă, iar planurile de modernizare a rețelei feroviare sunt incerte. Mari-Noëlle Jégo-Laveissière, vicepreședinte executiv și CEO al Orange Europe, prezintă planurile companiei pentru România în perioada 2026-2028, axate pe dezvoltarea rețelei 5G, extinderea fibrei optice și integrarea Romtelecom.