Peste o treime dintre tinerii români intenționează să plece din țară în următorul an

Peste o treime dintre tineri pleacă din România!

Peste o treime din tinerii români se pregătește să părăsească țara în următorul an, conform datelor demografice și sociologice recente. Această tendință masivă transformă România într-un exportator net de capital uman, redefinind profilul economic și social al statului.

Analiza realizată de Alianța Binelui Comun (ABC) arată că pierderea forței de muncă tinere nu este un episod izolat, ci o structură persistentă a dinamicii interne.

Dacă ne uităm în spate, cu două decenii, impactul migrației externe este uluitor. În 2000-2001, numărul românilor născuți în țară, cu peste 15 ani și locuitori în statele OECD, era de aproximativ 1,1 milioane. Doar douăzeci de ani mai târziu, această cifră a explodat la 3,9 milioane în 2020-2021. Populația activă din străinătate s-a aproape triplat.

Astăzi, aproape un sfert dintre românii în vârstă de muncă trăiesc dincolo de frontiere – adică fiecare cinci persoane apte de muncă din țară se află în afara ei.

Cifrele din noua ediție a Barometrului ABC, colectate în martie 2026, confirmă că intenția de plecare rămâne ridicată printre tineri. Aproximativ 27,6% dintre persoanele cu vârste între 18 și 35 de ani au declarat că planifică să se mute în altă țară pentru studii sau pentru a-și găsi un loc de muncă în următorul an.

Motivul dominant este remunerația: pentru 64,7% dintre respondenți, salariile mai mari sunt factorul decisiv.

Alte motive – precum combaterea corupției, dorința de a începe o viață nouă sau calitatea superioară a serviciilor publice – sunt invocate de 10%, respectiv 6,1% dintre tineri.

Acest fenomen plasează România într-o poziție unică în Europa. La începutul anului 2024, circa 3 milioane de cetățeni români locuiau în alte state membre ale Uniunii Europene. Acest grup reprezintă aproximativ 22% din totalul cetățenilor UE care trăiesc în alt stat membru al blocului. Astfel, românii constituie cea mai numeroasă comunitate națională de expatriați din interiorul UE.

Sectorul medical arată cum România își pierde tinerii!

Plecarea tinerilor nu afectează doar statistica populației, ci erodează și rezerva de ani de muncă, contribuțiile fiscale, competențele specializate și potențialul antreprenorial.

În ultimii zece ani, exodul s-a extins semnificativ către absolvenți universitari și profesioniști din sectoare cu valoare adăugată mare – sănătate, tehnologia informației, cercetarea științifică și serviciile avansate.

Datele OECD din 2015-2016 arată prezența a aproape 800.000 de emigranți români cu studii superioare în străinătate.

Totuși, jumătate dintre ei erau angajați în poziții care nu corespundeau nivelului lor de calificare, ceea ce duce la o pierdere a investiției în formarea lor, fără ca potențialul lor să fie valorificat integral nici măcar în țările de destinație.

Sectorul medical ilustrează clar această problemă. În 2020-2021, în statele OECD erau activați aproximativ 25.500 de medici și 46.900 de asistenți medicali născuți în România. Ratele de emigrare estimate erau de 28% pentru medici și 24% pentru asistenți. Situația este critică și în rândul tinerilor specialiști: în 2023, aproape 60% dintre medicii români sub 35 de ani au luat în calcul ideea plecării. Deși majorările salariale au redus ușor presiunea, ele nu au oprit fluxul. Retenția nu se rezolvă doar prin bani – infrastructura, birocrația, volumul excesiv de sarcini, stilul de management și perspectivele de carieră rămân obstacole majore.

Migrația influențează și geografia nașterilor viitoare generații. În deceniul 2014-2024, 364.000 de copii, având cel puțin un părinte român, s-au născut în străinătate și au fost ulterior înregistrați în România. Acest număr echivalează cu peste 16% din totalul nou-născuților înregistrati în țară în aceeași perioadă. Pentru ABC, aceasta este o provocare strategică pe termen lung: o parte din noua generație crește și se educă în alte culturi, iar legătura cu patria trebuie menținută prin limbă, sistemul educațional, cultură și, în special, prin oferirea de șanse reale de studiu, muncă și antreprenoriat.

Există totuși un indicator pozitiv: în 2024, România a înregistrat un sold migrator pozitiv de aproximativ 71.300 de persoane. Mai mult, 64% dintre imigranții înregistrați aveau cetățenie română, sugerând o revenire a diasporei. Cu toate acestea, ABC avertizează că succesul nu poate fi măsurat doar prin numărul celor întorși, ci și prin stabilitatea lor. Dacă aceștia pleacă din nou după câteva luni, fenomenul persistă. Statul trebuie să monitorizeze câți dintre repatrienți rămân după doi, cinci sau chiar zece ani. Pentru a cuantifica nu doar fluxurile de oameni, ci și impactul real al migrației, e nevoie de politici cohérente și măsuri concrete de retenție.