Primăria Daia acuzată de plăți pentru lucrări neexecutate: primarul se apără

Ce se întâmplă cu plățile pentru mixtură asfaltică BA16 pe strada Nucului?

Primăria Daia, sub lupă de la Curtea de Conturi: plăți pentru lucrări neexecutate, dar primarul spune că totul a fost făcut conform proiectului tehnic

Proiectul analizat de Curtea de Conturi privind modernizarea străzii în satul Plopșoru, aparținând comunei Daia din județul Giurgiu, a generat acuzări grave privind plățile efectuate pentru opere care, conform instituției de control, nu au fost realizate. Suma totală menționată ca fiind plătită fără contropartiță materială este de 62.251,96 lei, repartizată în trei tranzacții distincte, fiecare asociată unei faze diferite a execuției lucrărilor.

Prima fază se referă la lucrări de terasament, inclusiv săpături, excavație de pământ, transport rutier pe o distanță de cinci kilometri și curățarea suprafeței drumului de deșeuri vegetale – operații tipice pentru construcții noi de drumuri.

Curtea de Conturi afirmă că aceste lucrări au fost planificate pentru a fi efectuate pe un strat existent de balast de 30 cm, necesităndo scarificarea a 15 cm din acest strat.

Totuși, conform analizelor, suma de 45.421,39 lei a fost decontată pentru intervenții care, în realitate, nu au putut fi efectuate datele condițiilor tehnice existente pe teren.

A doua fază privind plățile se referă la aplicarea de mixtură asfaltică BA16 pe strada Nucului. Conform situației de plată nr. 2, au fost declarate 613,67 tone de mixtură asfaltică, inclusiv costurile de transport. Totuși, pe baza Fișei de așternere a mixturilor asfaltice, care certifică cantitatea efectuosă pusă în operă, s-a constatat că au fost folosite doar 589,78 tone. Diferența de 23,89 tone, neutilizate în lucrare, a fost evaluată la o valoare de 14.104,40 lei, suma considerată nejustificată de către Curtea de Conturi.

A treia fază implică decontarea semnalizării rutierii în timpul executării lucrărilor, prin intermediul indicatorilor metalici.

Curtea de Conturi sustine că au fost plătite pentru o lungime de semnalizare care depășește cu 2,53 km dimensiunea efectivă a celor două drumuri incluse în proiect inițial.

De ce există disonanță între concluziile Curții de Conturi și percepția locală?

Această supraîncărcare a dus la o plată suplimentară de 2.726,17 lei, considerată nejustificată deoarece nu există bază tehnică sau contractuală pentru extinderea semnalizării peste limitele stabilite.

Primarul a declarat că afirmațiile Curții de Conturi sunt infondate și că toate intervențiile au fost realizate strict conform proiectului tehnic aprobat, nu după studiul de fezabilitate, care, în opinia sa, a fost greșit interpretat de controlori. „Lucrările au fost efectuate, receptionsate, cu dovezi materiale și fotografice, iar Curtea spune simplu că nu au fost făcute pentru că le consideră noi, deși sunt conform documentației tehnice”, a precisat primarul.

El a adăugat că, deși Curtea are o opinie diferită, autoritățile locale nu au ce să facă în fața acestei poziții, iar eventualele contestații trebuie adresate constructorului, care ar putea să intre în litigiu pentru a recupera suma plătită.

Primarul a explicat și de unde provine dissonanța dintre concluziile Curției de Conturi și percepția locală: controlorii au bazat argumentarea lor pe studiul de fezabilitate, care menționa proiectul ca fiind „în continuare”, nu „nou”. Totuși, el a insistat că execuția s-a făcut exclusiv după proiectul tehnic, care este documentul juridic relevant pentru contract, iar studiul de fezabilitate are doar un rol informativ, nu normativ.

Este o interpretație greșită a Curții.

Noi nu avem ce să facem decât să cerem banii de la constructor, dacă va contesta plățile, sau să lăsăm lucrurile în instanță, a adăugat Șerban.

Pe lângă acuzările privind plățile pentru lucrări neexecutate, Curtea de Conturi a identificat și alte neconformități grave, referitoare la neîmplinirea clauzelor contractuale privind garanția de bună execuție. Conform raportului, contractul principal, în valoare de 3.255.998,48 lei, a fost executat încălcând obligatiile de protecție financiară prevăzute în acte.

Executantul avea obligația de a constitui și întreține o garanție de bună execuție echivalentă cu 10% din valoarea contractului, adică 325.599,85 lei, valabilă până la data de 18 aprilie 2025 – sau 14 zile după încheierea procesului verbal de recepție la finalizarea lucrărilor.

În plus, era necesară menținerea a 30% din suma inițială de garanție, adică 97.679,95 lei, până la data de 3 aprilie 2028, data expirarei garanției pentru lucrările executate.