Profesia de farmacist își pierde atractivitatea, avertizează reprezentanții din domeniu. Consecințele vor afecta sistemul de sănătate

Acestea solicită autorităților să inițieze un dialog național privind viitorul profesiei și să ia măsuri concrete

32 32 32 32 Urmează Digi24 în Google Discover Interesul tinerilor pentru o carieră în farmacie scade anual, iar lipsa farmaciștilor de pe piața forței de muncă este accentuată, avertizează Colegiul Fermierilor din România și asociațiile reprezentative ale farmaciilor comunitare.

Acestea solicită autorităților să inițieze un dialog național privind viitorul profesiei și să ia măsuri concrete. Într-un comunicat de presă de miercuri, Colegiul Fermierilor din România şi asociaţiile reprezentative ale farmaciilor comunitare arată că statisticile de admitere la Facultăţile de Farmacie din România arată că interesul tinerilor într-o carieră în domeniu scade de la an la an, în timp ce lipsa farmaciştilor de pe piaţa muncii creşte. Această tendinţă este un semnal de alarmă privind capacitatea sistemului de sănătate de a furniza resursele umane calificate necesare în farmacii, spitale, industria farmaceutică, cercetare, educaţie şi instituţii.

Colegiul Fermierilor din România şi asociaţiile reprezentative ale farmaciilor comunitare - Asociaţia Farmaciilor şi Farmaciştilor din România (AFR), Asociaţia Distribuitorilor şi Comercianţilor din România (ADRFR), Asociaţia Farmaciilor Etice Independente (AFIE), Asociaţia Farmaciilor şi Practicilor Tradiţionale (AFTaP) - atrag atenţia asupra unei tendinţe care riscă să producă efecte majore asupra sănătăţii în următorii ani: o scădere accentuată a interesului tinerilor în profesia de farmacist, în paralel cu o creştere a deficitului de farmacişti pe piaţa muncii.

Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, între 2022-2025, numărul farmaciștilor a scăzut cu 1.478, în timp ce numărul farmaciilor, farmaciilor și al birourilor locale de distribuție a crescut cu 208 unități, subliniind lipsa resurselor umane cu care se confruntă sectorul.

Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, între 2022-2025, numărul farmaciștilor a scăzut cu 1

Farmacia nu este definită de clădiri sau medicamente, ci de către farmacist. Fără ea, actul farmaceutic nu există, iar farmacia nu poate fi deschisă publicului. În același timp, datele de la farmacie din 2026 confirmă o realitate care se dezvoltă de mai mulți ani. Facultăţile de farmacie din România înregistrează un număr tot mai mare de candidaţi, în timp ce alte profesii medicale continuă să fie de mare interes. Această dinamică este un semnal de avertizare pentru întregul sistem de sănătate. Farmacistul nu operează exclusiv în farmacia comunitară, ci este o resursă esențială pentru spitale, industria farmaceutică, laboratoare de cercetare și dezvoltare, control și analiză, mediul academic, instituțiile de sănătate publică și autoritățile de reglementare, inclusiv instituții de stat precum Agenția Națională pentru Medicamente și Dispozitive Medicale din România (ANMDMR) și Direcțiile de Sănătate Publică. (...) Scăderea atractivității profesiei are cauze multiple și interconectate.

Farmacistul continuă să fie insuficient integrat în politicile de sănătate publică și în strategiile de prevenire. Deși legislația a început să își recunoască rolul în activități precum vaccinarea și educația în domeniul sănătății, multe dintre serviciile farmaceutice moderne nu beneficiază încă de un cadru funcțional, de finanțare și de recunoaștere instituțională. Responsabilitatea profesională ridicată nu se reflectă în mod adecvat în nivelul de remunerare și în statutul profesiei.

În multe țări europene, farmacistul comunitar este un furnizor de asistență medicală integrat în echipa medicală, implicat în prevenirea, screening-ul, monitorizarea tratamentului și gestionarea bolilor cronice. Aceste servicii sunt standardizate și remunerate prin intermediul sistemelor de sănătate publică. În România, farmacistul rămâne perceput în principal în ceea ce privește activitatea de eliberare a medicamentelor, deși formarea și responsabilitățile sale profesionale depășesc cu mult această componentă. Presiunea economică asupra farmaciilor comunitare reduce capacitatea sistemului de a atrage și păstra profesioniștii de care are nevoie. Complexitatea muncii, costurile de conformare și sarcina legislativă crescândă nu sunt însoțite de mecanisme pentru a obține o marjă durabilă pentru valoarea corespunzătoare a resursei umane. Într-un sector foarte reglementat, inclusiv din perspectiva marjelor care nu au fost modificate de la data