Programul de guvernare: bursele sociale, rechizitele și transportul școlar, reunite în un singur pachet de sprijin

Ce drepturi educaționale au minoritățile naționale?

Sprijin integrat pentru elevi și familii vulnerabile: pachetul social al Programului de Guvernare

Inițiativa legislativă prezentată în Camera Deputaților în noaptea de joi, semnată de liderul Partidului Social Democrat, Luca Niculescu, conturează o strategie cuprinzătoare care integrează în un singur pachet de măsuri mai multe componente de sprijin: bursele sociale, rechizitele pentru materiale, transportul școlar, alocațiile pentru copii și fondurile destinate modernizării școlilor. Această abordare vizează eliminarea fragmentării ajutoarelor și creează un sistem coerent de protecție pentru cele mai vulnerabile categorii de elevi.

Documentul de guvernare specifică că programul „Masă sănătoasă” va fi extins în etape, cu prioritate absolută pentru comunitățile rurale și cele cu venituri reduse, cu obiectivul de a acoperi integral școlile țintă până la începutul anului școlar 2029–2030. În același timp, se menține accesul la bursele sociale și în perioadele de vacanță, în funcție de spațiul disponibil în bugetul de stat.

Mai departe, se continuă, cu sprijin din fonduri europene, sistemul de vouchere destinate copiilor din familii cu venituri reduse, având ca țintă anuală acoperirea a 500.000 de copii.

O altă componentă esențială a pachetului este instituirea unui cadru legal clar pentru programul „Școală după școală”, care funcționează între orele 8 și 17. Scopul principal este reducerea abandonului școlar și facilitarea concilierei vieții profesionale a părinților care lucrează. Această măsură, împreună cu programul „A doua șansă”, va fi extinsă prin finanțare de bază din bugetul național, cofinanțare la nivel local și prioritate pentru zonele de educație cu cele mai mari deficiențe.

Digitalizare și simplificare birocratică

Pe lângă sprijinul direct pentru elevi, programul pune accent pe modernizarea infrastructurii informaționale. Până în anul 2029 se va finaliza un sistem informatic integrat pentru întregul sector educațional, care include catalogul electronic, evidența elevilor și a personalului, precum și platforma de examene.

Acest sistem va fi interconectat cu bazele de date sociale, ceea ce permite acordarea automată a sprijinului și identificarea rapidă a copiilor care nu sunt înmatriculați.

Pentru reducerea sarcinilor administrative, se vor introduce formulare unice de raportare, eliminând astfel rapoartele redundante. Obiectivul este o reducere de cel puțin o treime a volumului de rapoarte solicitat școlilor. În paralel, se asigură acces la internet de mare viteză în toate unitățile școlare, se instalează laboratoare virtuale și se furnizează echipamente tehnice atât profesorilor, cât și elevilor din familii cu venituri reduse.

Inteligența artificială va fi integrată responsabil în procesul de învățare și în administrația școlară, cu accent pe protecția datelor copiilor și pe formarea continuă a cadrelor didactice.

Lupta cu analfabetismul funcțional și abandonul școlar

Programul prevede consolidarea și extinderea inițiativelor de reducere a abandonului școlar, organizând programe regionale specializate în combaterea analfabetismului funcțional și digital. Se impune o remediere obligatorie în limba română și matematică pentru elevii care se află sub nivelul minim de competențe, continuând astfel eforturile de literație și numerație.

Evaluările naționale, realizate la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, au o funcție strict de diagnostic și remediere, nu de ierarhizare a elevilor.

Mecanismul de avertizare timpurie este aplicabil tuturor elevilor, cu obligația ca școala să intervină în termen de cel mult 30 de zile de la semnalarea problemei. În comunitățile cu risc ridicat de abandon, se generalizează utilizarea echipelor comunitare integrate, care includ mediator școlar, consilier, asistent social și asistent medical comunitar, pentru a oferi un sprijin holistic.

Drepturile educaționale ale minorităților naționale

Un alt pilon al programului este păstrarea integrală a drepturilor educaționale câștigate de minoritățile naționale. Angajamentul constituțional în acest domeniu devine o prioritate de execuție. Se vor forma profesori specializați în predarea în limba maternă, se vor elabora manuale și resurse de e-learning în limbile minorităților, iar predarea limbii române va fi adaptată la necesitățile lingvistice ale elevilor.

În învățământul superior, se va dezvolta oferta de studii în limbile minorităților, inclusiv prin deschiderea de specializări noi care în prezent sunt disponibile exclusiv în limba română. Toate prevederile legale în domeniu vor fi aplicate integral, asigurând egalitatea de șanse pentru toți cetățenii.

Reforma universitară și cercetarea științifică

Pentru nivelul terțiar, se va consolida prin evaluare și finanțare diferențiată pe misiuni: educație pură, combinație educație-cercetare și cercetare avansată.

Această diferențiere, stabilită formal prin cartele universitare, este condiția prealabilă pentru orice finanțare diferențiată credibilă.

Se vor sprijini suplimentar programele cu valoare competitivă la nivel internațional și universitățile membre ale alianțelor europene, cu scopul de a atrage studenți români, inclusiv cei din diaspora și din țările vecine.

Cum se sprijină elevii cu cerințe speciale?

În domeniul eticii și guvernării, se vor extinde sancțiunile pentru încălcările de etică universitară, se va combate activ hărțuirea, iar participarea studenților la procesul decizional va fi garantată. În ceea ce privește cercetarea, se va investi masiv, cu o traiectorie graduală către o finanțare publică stabilă și predictibilă, cu ținta de a atinge 1% din Produsul Intern Brut până în anul 2030.

Sprijin pentru profesori, copii și tineri

Programul abordează și problema efectelor Legii nr. 141/2025 asupra carierei didactice.

Corectarea acestor efecte se va face gradual, în etape condiționate de identificarea sursei în legea bugetului, pe bază de date și în dialog constant cu sindicatele profesionale.

În ceea ce privește educația preșcolară, se vor construi și extinde creșe și grădinițe cu program prelungit, folosind fonduri europene. Obiectivul este de a deschide sau extinde 300 de unități noi până în anul 2028, cu prioritate pentru comunele și orașele mici. Până la aceeași dată, se vor forma 10.000 de educatori și profesori pentru preșcolar. Ținta pentru anul 2030 este o rată de participare de 90% pentru copiii în vârstă de 3–6 ani și de 30% pentru copiii sub 3 ani.

Investițiile școlare din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care nu au fost finalizate până la 31 august 2026 vor fi încheiate cu prioritate, cu publicarea unui inventar detaliat al proiectelor. Până în 2028, se asigură instalarea grupurilor sanitare în interiorul școlilor și sisteme de încălzire în toate unitățile. Transportul școlar sigur va fi garantat, cu acoperirea integrală a costurilor de operare pentru elevii navetiști din mediul rural.

Un program național pentru sănătatea mintală în școli va fi lansat, cu o traiectorie care vizează prezența unui consilier școlar pentru fiecare grup de cel mult 500 de elevi. Primele 500 de posturi noi vor fi create în perioada 2027–2028, în limita spațiului fiscal disponibil. Se asigură prezența a cel puțin unui consilier în fiecare unitate cu personalitate juridică și servicii de psihologie școlară în fiecare consorțiu.

Rețeaua de medicină școlară va fi refăcută: se vor instala cabinete medicale și stomatologice în școlile mari, iar în școlile mici din rural se va oferi asistență medicală comunitară. Elevii cu cerințe educaționale speciale vor primi planuri de învățare personalizate, sprijin de la profesori specializați, terapie integrată în școli și o majorare a finanțării per elev.

Copiii aflați în dificultate, inclusiv cei cu părinți plecați în străinătate, vor fi sprijiniți prin programe locale integrate cu serviciile sociale.

Guvernarea școlară și învățământul dual

Directorii și inspectorii școlari vor fi selectați prin concurs, cu formare managerială obligatorie și contracte de management care includ indicatori de progres al elevilor.

Descentralizarea resurselor este esențială: deciziile privind curriculumul, personalul și finanțele se iau la nivelul școlii și al consorțiului, în timp ce structurile județene devin servicii de sprijin, nu de control.

Asigurarea calității va fi reorganizată, cu o evaluare centrată pe progresul concret al elevilor.

Învățământul dual va fi strâns legat de investițiile economice din fiecare regiune. Se vor operaționaliza campusurile duale începute prin PNRR și se vor introduce calificări noi în sectoarele cheie: energie, apărare, agroalimentar, construcții și digital.

Companiile care primesc sprijin de stat vor avea obligații de formare profesională, în timp ce cele care oferă practică, burse sau investesc în învățământul dual vor primi stimulente fiscale.

Planurile de școlarizare vor porni de la necesitățile angajatorilor și ale comunităților locale, urmărind inserția profesională a absolvenților și deschiderea de trasee flexibile către nivelul 5 terțiar.

Acces egal la universitate și reforme structurale

Accesul egal la învățământul superior se va asigura prin burse sociale studențești finanțate din fonduri europene în anii 2026–2027, cu o creștere etapizată a bugetului alocat. Se vor extinde programele de sprijin pentru „Primul student din familie” și de reducere a abandonului universitar, incluziv sprijin pentru cazare și alimentație a studenților din familii cu venituri reduse.

Se va consolida consilierea în carieră și parteneriatele dintre licee și universități, creând un mecanism prin care autoritățile locale ajută tinerii să finalizeze studiile și să se întoarcă în comunitățile lor de origine.

La nivel structural, se va crește gradual finanțarea educației, în limitele traiectoriei de deficit, cu obiectivul de a atinge 15% din bugetul de stat pentru educație până în 2030, menținând în același timp ținta de 6% din PIB. Pentru universități, se asigură în 2027 resurse cel puțin la nivelul anului bugetar 2025, cu o suplimentare etapizată a bugetului învățământului superior începând cu 2028.

În domeniul cercetării, se vor susține comasările voluntare care cresc masa critică, se vor sprijini polii de excelență (universități–institute) și se vor crea programe de carieră pentru tinerii cercetători, inclusiv burse postdoctorale și posturi de start în cercetare. Se va operaționaliza Unitatea Centrală pentru Inovare și se vor include componente obligatorii de cercetare, inovare și formare în proiectele publice majore. Pentru atragerea centrelor de cercetare și dezvoltare ale companiilor internaționale, se va pune în aplicare schema TechUp, prevăzută în OUG 8/2026.